1857

Politică europeană

1857-1859, fratele împăratului austriac Francisc Iosif, arhiducele Maximilian, viitorul Împărat al Mexicului, ocupă funcţia de guvernator general al Regatului Lombardo-Veneţian; criză economică acută în Franţa; Mai 4-28, august 8-septembrie 5, vizite ale împăratului Francisc Iosif în Ungaria şi în Transilvania. Declararea amnistiei politice în Imperiu; iunie 25, Pisacane, într-o ultimă acţiune de tip mazzinian, se îmbarcă pe vasul “Cagliari”, pe linia Genova-Tunis, cu gîndul să răscoale Sicilia; iunie 28, voluntarii lui Pisacane debarcă la Capri; iunie 29, Mazzini încearcă, fără succes, să declanşeze o mişcare revoluţionară la Genova, în sprijinul lui Pisacane; iulie-august, în Piemont, singura monarhie cu adevărat constituţională, se înfiinţează “Societatea naţională”, organizaţie care reunea mai mulţi refugiaţi italieni. Piemontul devenise un teritoriu de refugiu şi de azil pentru revoluţionarii italieni din diverse alte state ale peninsulei, cu toţii – unionişti. “Societatea naţională” va impulsiona curentul unionist monarhic; iulie 2, grupul lui Pisacane este atacat de trupele napolitane şi înfrînt. Comandantul se sinucide; august 4, Franţa, Rusia, Prusia şi Sardinia ameninţă cu întreruperea relaţiilor diplomatice cu Turcia dacă aceasta nu anulează alegerile falsificate din Moldova; septembrie 9, împăratul Francisc Iosif dă o proclamaţie referitoare la imuabilitatea sistemului de guvernare existent în Imperiu; noiembrie, alegeri în Piemont, care întăresc dreapta şi slăbesc majoritatea condusă de Cavour 

Politică românească

Februarie, la Iaşi se înfiinţează un Comitet Electoral al Unirii, vizînd Unirea Principatelor Române. Noul stat ar fi urmat să fie o monarhie ereditară, cu un prinţ străin; martie 10-11, la Iaşi şi la Bucureşti se publică hotărîrea (firmanul) de convocare a adunărilor ad-hoc; martie 15, se înfiinţează şi la Bucureşti un Comitet Central al Unirii; iunie-iulie, exilaţii politic, emigranţii paşoptişti se întorc în Principate, ceea ce conduce la întărirea curentului unionist; iulie 19, în Moldova, se declanşează alegerile pentru Adunarea ad-hoc, falsificate de caimacamul Ştefan Vogoride în favoarea separatiştilor; august 6-9, monarhii Franţei şi Angliei decid la Osborne anularea alegerilor şi acceptarea uniunii parţiale a Principatelor Române; august 24, Turcia anulează alegerile din Moldova. Noile alegeri duc la o majoritate unionistă; septembrie 19, alegeri în Tara Românească, cîştigate şi aici de gruparea unionistă; octombrie 4-1858; ianuarie 2, se desfăşoară lucrările Adunării ad-hoc în Moldova; octombrie 12-decembrie 22, se desfăşoară lucrările Adunării ad-hoc în Tara Românească; octombrie 19, Mihail Kogălniceanu prezintă Adunării ad-hoc din Moldova un proiect de rezoluţie prin care se cere unirea Principatelor Române. Rezoluţia va avea numai două voturi împotrivă. Noul stat, România, ar fi conţinut cele două Principate autonome şi neutre, sub un prinţ străin, garantate de marile puteri; octombrie 20, adunarea ad-hoc din Tara Românească votează o rezoluţie asemănătoare celei din Moldova 

Societate, cultură

august 10, ia fiinţă la Bucureşti Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie; la Râfov, pe Valea Prahovei (Tara Românească), se deschide prima rafinărie de petrol de pe teritoriul românesc; producţia de ţiţei este consemnată pentru prima oară ca producţie industrială; 

Periodice

Apare revista bisăptămînală Concordia; apar: revista România, ziarul Românul

Autori, s-au născut

Smara 

Autori, au murit

Grigore Pleşoianu ; Vasile Pogor; Alexandru Sihleanu 

Opere străine

Madame Bovary [Doamna Bovary] (Gustave Flaubert)  

Opere româneşti

Păcală şi Tândală (Vasile Alecsandri); Cetatea Neamţului sau Sobieţki şi plăieşii români (Vasile Alecsandri); Salba literară (Vasile Alecsandri); Poezii. Renaşterea României (Cezar Bolliac); Momente de distracţie sau bune aventuri (Ioan M. Bujoreanu); Teatru (Ioan M. Bujoreanu); Biciuirea cometului de la 1 iunie 1857 (Costache Caragiali); Cometul sau Astronomul voiajor (Iorgu Caragiali), Jelbariu (Iorgu Caragiali), Surdul (Iorgu Caragiali), Păcatele tinereţelor (Costache Negruzzi); Scene istorice din cronicele Ţării Româneşti. Mihnea Vodă cel Rău (1508-1510) (Alexandru Odobescu); Colecţiune de poezii. Faptele eroilor (Alexandru Pelimon); Plăcerea sîmţirei (Dimitrie Ralet); Scene naţionale (Dimitrie Ralet); Armonii intime, versuri (Alexandru Sihleanu); Din poeziile lui ~ (Gheorghe Sion); Suvenire de călătoria în Basarabia meridională (Gheorghe Sion)