|
Dramaturg, poet şi prozator, om de teatru cu o contribuţie importantă la dezvoltarea artei dramatice româneşti la mijlocul secolului XIX. Frate cu Iorgu Caragiali şi unchi al lui Ion Luca Caragiale. Studii la Academia Grecească şi la Şcoala de Mimică şi Declamaţiune a Societăţii Filarmonice (1835-1838). Debutează ca scriitor în 1840, cu volumul Scrieri; autor grandilocvent, de factură romantică, este mai interesant în comediile de moravuri, unde verva şi simţul scenic compensează neajunsurile limbajului
|
|
Scrieri (Iaşi, 1840), O repetiţie moldovenească sau Noi şi iar noi (Iaşi, 1845), O soare la mahala sau Amestec de dorinţe (Bucureşti, 1847), Dreptatea popolului judece pe fraţii Caragiali (Bucureşti, 1848), Biciuirea cometului de la 1 iunie 1857 (Bucureşti, 1857), Teatru Naţionale în Ţara Românească (Bucureşti, 1867)
|
