Kogălniceanu Mihail

Prozator, memorialist. Exponent al unei familii boiereşti moldovene, începe să studieze cu preceptori privaţi, continuîndu-le apoi la Lunéville şi Berlin. În 1838, revenit în Moldova, se dedică unei intense activităţi politice şi culturale. Se numără printre fondatorii revistei Dacia literară (1840) – redactînd Introducţia acesteia, manifest al programului politic al paşoptismului – precum şi al revistelor Propăşirea, Arhiva românească (1840-1845); este profesor la Academia Mihăileană, unde inaugurează cursurile de istorie naţională cu un Cuvînt pentru deschiderea cursului de istorie naţională (1843); în 1845, publică culegerea Letopisiţile Ţării Moldovii; în 1855, fondează revista unionistă Steaua Dunării. Participă la revoluţia de la 1848, fiind constrîns a se refugia la Cernăuţi după înfrîngerea acesteia. Din 1849, se dedică cu abnegaţie mişcării unioniste, creării Regatului unit al României: prim ministru al Moldovei (1860) şi al Principatelor Unite (1863-1865), participă la detronarea principelui Al. I. Cuza (1866); în timpul domniei lui Carol I de Hohenzollern, e ministru de interne (1868-1870), ministru de externe (1877) şi întîiul ambasador al Regatului României la Paris (1880). Este membru şi preşedinte al Academiei Române (1877-1890). Activitatea sa de prozator este foarte influenţată de cunoaşterea autorilor francezi, în special a lui Balzac. Acut observator al societăţii contemporane, scrie impresii pitoreşti despre obiceiurile societăţii moldovene în vremea tumultuoasei adoptări a modelelor culturale importate din Occident, Soirées dansantes, Fiziologia provincialului din Iaşi (1844). Este autorul romanului neterminat Tainele inimei, publicat în foileton în Gazeta de Moldavia (1850). Interesante calităţi de prozator transpar din corespondenţă şi din jurnalele de călătorie

Iluzii pierdute. Un întǎi amor (Iaşi, 1841); Moldau und Wallachei. Romänische oder wallachische Sprache und Literatur von Michael Kogalniceano, Berlin, 18 Januar 1837, mit romänischer Übersetzung (Bucureşti, 1895); Iluzii pierdute (Bucureşti, 1908); Scrisori, 1834-1848, pref. de P. V. Haneş (Bucureşti, 1913)

Tainele inimei (fragment)