Hasdeu Bogdan Petriceicu

Filolog, poet, prozator, dramaturg, ziarist. Studii începute la Podolia şi Volinia, frecventează liceul din Chişinău; în 1854 se înrolează în armată fără a-şi termina studiile universitare. Din 1857 în 1863, trăieşte la Iaşi, unde se ocupă de istorie şi filologie, întemeiază revistele România (1858-1859), Foaia de istorie română (1859), Foiţa de istorie şi literatură (1860), Din Moldova (Lumina) (1860). În 1863, ca urmare a scandalului iscate de publicarea nuvelei Duduca Mamuca, se mută la Bucureşti, unde se dedică unei intense activităţi politice şi culturale: profesor al Universităţii din Bucureşti, director al Arhivelor Statului (1876), membru al Academiei Române (1877), membru al Societăţii Lingvistice din Paris, membru al Academiei de la Sankt-Petersburg. În 1870, părăseşte definitiv viaţa ştiinţifică pentru a se dedica exclusiv împlinirii operelor sale ştiinţifice majore. În 1887, după moartea fiicei sale Iulia, se retrage în castelul de la Cîmpina, pentru a se dedica unor studii ezoterice. Figură eclectică de savant enciclopedic, Hasdeu îşi leagă numele de întemeierea filologiei moderne aplicate istoriei limbii şi editării textelor medievale. Între 1878 şi 1881, tipăreşte trei volume din Cuvente den bătrîni, unde publică pentru prima oară ediţii filologice ale textelor din secolul al XVI-lea. În 1886, începe proiectul monumental Etymologicum Magnum Romaniae, un dicţioanr exhaustiv al limbii române, rămas neterminat. În domeniul literaturii, opera sa cea mai reprezentativă este drama istorică Răzvan şi Vidra (1867), în care descrie, în tonuri melodramatice romantice, parabola existenţială a eroului eponim, Răzvan, de origini ţigăneşti, ajuns domn al Moldovei. Interesant şi romanul istoric Ursita, ca şi nuvela Duduca Mamuca, a cărei publicare a stîrnit un scandal de proporţii şi refuzul unui public ultragiat. Este importantă de asemenea activitatea lui de editor, care a întemeiat numeroase periodice: Traian (1869), Columna lui Traian (1870-1877; 1882-1883), Arhiva istorică a României (1864), Foaia Societăţii «Românismul» (1870-1871), Revista literară şi ştiinţifică (1876)

Luca Stroici, părintele filologiei latino-române (Bucureşti, 1864); Filosofia portretului lui Ţepeş. Schiţa iconografică (Bucureşti, 1864); Studie critice asupra istoriei române. Cîteva analize literare externe (Raicevich, Wolf, Palanzov, Crusius, Eutropius, Gorczyn) (Bucureşti, 1864); Micuţa. Trei zile şi trei nopţi din viaţa unui student (Bucureşti, 1864); Ioan Vodă cel Cumplit. Aventurile, domnia, resbelele, moartea lui; rolul său în istoria universală şi în viaţa poporului român (Bucureşti, 1865); Trei evrei: jupânul Shylok al lui Shakespeare, domnul Gobseck al lui Balzac şi jupînul Moise al lui Alecsandri (Bucureşti, 1865); Răzvan Vodă (ed. II, Bucureşti, 1867; ed. III, Răzvan şi Vidra, 1869); Odă la boieri. 1848-1869 (Bucureşti, 1869); Poesie (Bucureşti, 1873); Istoria critică a românilor. Pămîntul Terrei Româneşti, I (Bucureşti, 1873); Principie de filologia comparativă ario-europeană, cuprinzând grupurile indo-perso-tracic, greco-italo-celtic şi leto-slavo-germanic, cu aplicaţiuni la istoria limbei române, I (Bucureşti, 1875); Fragmente pentru istoria limbei române. Elemente dacice (Bucureşti, 1876); Histoire critique des Roumains. La Valachie jusqu'en 1400, ed. entièrement refondue, trad. du roumain sous les yeux de l'auteur par Fr. Damé (Bucureşti, 1878); Zîna Filma. Geţii şi gepizii în Dacia (Bucureşti, 1878); Cuvente den bătrâni, I, Limba vorbită între 1550-1600. Studiu paleografico-linguistic (Bucureşti, 1878); II, Cărţile poporane ale românilor în sec. al XVI-lea. Studiu de filologie comparativă (Bucureşti, 1879); III, Istoria limbei române, partea I: Principe de linguistică (Bucureşti, 1881); Obiceiuri juridice ale poporului român. Programa de B. P. Hasdeu (Bucureşti, 1878); Trei crai de la Răsărit (Bucureşti, 1879); Românul stă bine înfipt în ambele Dacii, în Album macedo-român (Bucureşti, 1880); Psaltirea, publicată româneşte la 1577 de Diaconul Coresi. Reprodusă cu un studiu bibliografic şi un glosar comparativ de B. P. Hasdeu, I (Bucureşti, 1881); Din istoria limbei române (Bucureşti, 1883); Olteneştele. Patru discursuri. Originile Craiovei: Hrist şi Tudor Vladimirescu (Craiova, 1884); Sur les élements turcs dans la langue roumaine (Bucureşti, 1885); Etymologicum Magnum Romaniae, I-IV (Bucureşti, 1886-1898); Sic cogito. Ce e viaţa? Ce e moartea? Ce e omul? (Bucureşti, 1892); B. P. Hasdeu, L. Şăineanu, G. Ionescu-Gion, “Eine Trilogie”: O istorie germană a literaturei române (Bucureşti, 1892); Sarcasm şi ideal. 1887-1896. Ultimii nouă ani de literatură (Bucureşti, 1897); Papa de la Neva (Bucureşti, 1901); O nevastă româncă în traiul pămîntesc şi în viaţa după moarte. O conferinţă academică şi mai multe şedenţe extraacademice (Bucureşti, 1903); Ursita, pref. de I. Dragomirescu (Bucureşti, 1910)

1. Răzvan şi Vidra (fragment)2. Ochire asupra cărţilor popolare; 3.Istoria limbi române