|
Poet. Studii de Drept la Universitatea din Iaşi (īn paralel, audiază cursuri de medicină, literatură, filosofie), licenţiat īn 1900. Studii de artă dramatică la Conservatorul din Iaşi (1897-1899), apoi la Paris (1900). Īn 1905 este afectat de o boală incurabilă care īl va face să orbească; poeziile vor fi concepute şi cizelate īn memorie, apoi dictate. Se afirmă īn perioada interbelică, deşi debutul său are loc īn 1891, īn revista Lumea ilustrată, şi pīnă la primul război mondial va publica volume de poezii notabile prin diversitatea formulelor metrico-prozodice īncercate (se va fixa, īn cele din urmă, exclusiv asupra sonetului), ce īi creionează deja o figură de neoclasic singular. A fost redactor la diferite ziare ieşene (Noutatea, Propaganda, 1897-1898; Mişcarea, 1909), a colaborat la numeroase reviste literare (Viaţa romānească, Flacăra, Convorbiri literare, Adevărul literar şi artistic etc.), fiind un apropiat al grupului de la Viaţa romānească
|
|
Diafane (Iaşi, 1901), Din cīnd īn cīnd (Iaşi, 1903), Statui. Sonete (Iaşi, 1914)
|
