Bolintineanu Dimitrie

Poet, romancier. După studii la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti, devine copist la Cancelaria Statului. Debutează în 1842 cu elegia O fată tînără pe patul morţii, publicată în Curier de ambe sexe, colaborează la cele mai importante reviste ale epocii, Curierul românesc, Foaie pentru minte, inimă şi literatură, Propăşirea. Participă activ la viaţa culturală şi politică a Principatului Munteniei, aderînd la Asociaţia Literară şi la societatea secretă „Frăţia”. Din 1846 în 1848, studiază la Paris, unde urmează cursurile lui J. Michelet şi E. Quinet, participînd totodată la activităţile Societăţii Studenţilor Români. Întors în ţară, aderă la revoluţia de la 1848, asumînd conducerea revistei Poporul suveran. Constrîns să se exileze, după o şedere de cîţiva ani la Paris, întreprinde o serie de călătorii în Europa şi Orientul mijlociu. Această experienţă va sta la baza culegerilor de poeme Macedonele şi Florile Bosforului, în care convenţionalul situaţiilor este compensat de calitatea descrierilor geografiei exotice. În 1857, întors în patrie, preia direcţia revistei pro-unioniste Dîmboviţa. În 1866, se retrage din viaţa publică, dedicîndu-se exclusiv literaturii. Figură exemplară a romantismului paşoptist, Bolintineanu ilustrează genurile paradigmatice ale literaturii epocii: legendele istorice, unde recuperarea trecutului are o clară valenţă revoluţionară, şi balada fantastică. În acelaşi timp, scrie roman, un gen aproape necunoscut în literatura română cultă: în 1855 publică romanul epistolar Manoil; în 1862, publică Elena, oferind, dincolo de schema narativă convenţională, un bun exemplu de analiză psihologică a personajelor. Textul cel mai reprezentativ al producţiei poetice a lui Bolintineanu este poemul Conrad (1867), compendiu de vechi motive precum ruinele şi exilul, care devin transfigurări ale existenţei înstrăinate a poetului romantic.

Colecţie din poeziile domnului D. Bolintineanul (Bucureşti, 1847); Cîntece şi plîngeri, editate sub îngrijirea D. G. Sion (Iaşi, 1852); Les Principautés Roumaines (Paris, 1854); Manoil sau căderea şi inălţarea omului prin femeie. Roman naţional (Iaşi, 1855); Poesiile vechi şi noue ale D-lui Dimitrie Bolintineanu, edate sub îngrijirea D. G. Sion (Bucureşti, 1855); Călătorii în Palestina şi Egipt, pref. de G. Sion (Iaşi, 1856; ed. II, Bucureşti. 1870); L'Autriche, la Turquie et les Moldo- Valaques (Paris, 1856); Călătorii pe Dunăre şi în Bulgaria (Bucureşti. 1858; ed. II, 1911); Legende sau basme naţionale în versuri, I-II (Bucureşti, 1858); Melodii române (Bucureşti, 1858); Călătorii în Moldova (Bucureşti, 1858); Vizita domnitorului Principatelor Unite la Constantinopole (Bucureşti, 1860); Nemesis. Satire politice, I-II (Bucureşti, 1861); Cestiunea unirii la Constantinopole (Bucureşti, 1861); Legende noui (Bucureşti, 1862); Elena. Roman original de datine politic-filosofic (Bucureşti, 1862); Călătorii la românii din Macedonia şi Muntele Atos sau Santa-Agora (Bucureşti, 1863); Viaţa lui Mihai Viteazul (Bucureşti; 1863; ed. II,1870); Viaţa lui Ştefan Vodă cel Mare (Bucureşti, 1863; ed. II, 1870); Viaţa lui Vlad Tepeş şi Mircea Vodă cel Bătrîn (Bucureşti, 1863; ed. II,1870); Poezii de D. Bolintineanu atît cunoscute, cît şi inedite, I-II (Bucureşti, 1865; ed, II, 1865); Brises d'Orient, Poésies roumaines (traduites par l'auteur lui-même), précédées d'une préface de M. Ph. Chasles (Paris, 1866); Florile Bosforului (Bucureşti, 1866); Călătorii în Asia Mică (Bucureşti, 1866); Viaţa lui Vodă Cuza (Bucureşti, 1866); Alexandru Lăpuşneanu şi după bătălia de la Călugăreni (Bucureşti, 1867); Conrad, poemă în patru cînturi şi note explicative (Bucureşti, 1867); Călătorii în Egipt (Bucureşti, 1867); Mihai Viteazul, condamnat la moarte (Bucureşti, 1867); Ştefan Vodă cel Bărbat, dramă în patru acte, Poezii noi (Bucureşti, 1867); Drame historice (Bucureşti, 1868); Ştefan Gheorghe Vodă sau Voi face doamnei tale ce ai făcut jupînesei mele (Bucureşti, 1868); Cartea poporului român (Bucureşti, 1869); Domnii regulamentari şi Historia celor trei ani de la 11 Februarie pînă astăzi (Bucureşti, 1869); Ielele, grame şi epigrame politice (Bucureşti, 1869); Nepăsarea de religie, de patrie şi de dreptate la români (Bucureşti, 1869); Românii robi la Austro-Maghiari? (Bucureşti, 1869); Viaţa lui Damian August, fondatorul neamului românesc (Bucureşti, 1869); Poezii din tinereţe nepublicate încă (Bucureşti, 1869); Traianida. Poemă epică naţională (Bucureşti, 1870; ed. Il,1872); Menadele, Satire politice, sociale (Bucureşti, 1870); Cleopatra Regina Egiptului (Bucureşti, 1870); Plîngerile României (Bucureşti, 1870); Poezii. Culegere ordinată de chiar autorul, cu o pref. de G. Sion, I-II (Bucureşti, 1877); Cîteva poezii (Bucureşti, 1885); Legende şi balade (Bucureşti, 1894; ed. II, 1895; ed. III, 1896)