Sandu-Aldea Constantin

Prozator. Studii la Şcoala de agricultură de la Herăstrău (1892-1896), ulterior – specializări la şcoli de horticultură în Franţa (1901-1907). Doctorat în ştiinţe agricole (1906), devine conferenţiar universitar şi director al Scolii de agricultură de la Herăstrău (din 1908). Debutează cu versuri în Vieaţa nouă (1896), colaborează la periodicele Lumea nouă. Ştiinţifică şi literară, Familia, Floare-albastră, Curierul literar, Sămănătorul, Convorbiri literare, Luceafărul, Viaţa românească. Opera sa de prozator este inspirată din mediul rural, cu scene şi conflicte din viaţa ţăranilor umili, tratate într-o retorică sămănătoristă greoaie

Scrisori către plugari (Bucureşti, 1901), Drum şi popas (Bucureşti, 1904), În urma plugului (Bucureşti, 1905), Două neamuri. Roman (Bucureşti, 1906), Cărticica plugarului (Bucureşti, 1907), Sfaturile unui plugar luminat (Bucureşti, 1908), Ape mari (Bucureşti, 1910), Pe Mărgineanca, roman (Bucureşti, 1912)