Burada Teodor T.

Istoric al teatrului şi folclorist. Studiază la Academia Mihăileană din Iaşi, la Facultatea de Drept din Iaşi (1860-1861), la Conservatorul din Paris (absolvit în 1863) şi la Facultatea de Drept din Paris (licenţă în 1865). Debutează într-o publicaţie periodică pe care o scoate el însuşi, Almanahul muzical (1875), cu un studiu despre Conservatorul muzical ieşean. Este membru al Junimii şi al Societăţii Stiinţifice din Iaşi. Colaborează la periodice precum Convorbiri literare, Arhiva, Revista pentru istorie, arheologie şi filologie, Românul. Este magistrat (1866-1871) şi apoi profesor la Conservatorul ieşean (1877-1901). Pasionat animator al vieţii culturale şi artistice, are preocupări foarte diverse, culminînd cu aceea de violonist şi compozitor. Pentru a studia folclorul, călătoreşte mult în provinciile istorice, dar şi la românii sud-dunăreni (Macedonia, Istria, Moravia, Asia Mică). Studiile sale, riguros ştiinţifice, asupra literaturii populare, nu au în vedere latura artistică a acesteia, dar oferă complexitatea unor perspective deopotrivă filologice, etnografice, istorice

Ius Romanum (Paris, 1865), O călătorie în Dobrogea (Iaşi, 1880), Despre crestăturile plutaşilor pe cherestele şi alte semne doveditoare de proprietate la români (Iaşi, 1880), Datinile poporului român la înmormîntări (Iaşi, 1882), O călătorie la Muntele Athos (Iaşi, 1884), Cercetări asupra Conservatorului Filarmonic-Dramatic din Iaşi (Iaşi, 1888), Cercetări despre şcoalele româneşti din Turcia (Bucureşti, 1890), O călătorie în satele româneşti din Istria (Bucureşti, 1891), O călătorie în satele româneşti din gubernia Kerson (Iaşi, 1893), Cîntecul lui Mihai Viteazul la românii din Bithinia (Asia Mică) (Iaşi, 1893), Condica şireţilor (Iaşi, 1895), O călătorie la românii din Moravia (Iaşi, 1894), O călătorie la românii din insula Veglia (Iaşi, 1895), O călătorie la românii din Silezia austriacă (Iaşi, 1896), O călătorie la românii din Kraina, Croaţia şi Dalmaţia (Iaşi, 1908), Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei (Bucureşti, 1911)