Poet, publicist şi dramaturg, consacrat īn perioada interbelică. Studii de drept (doctorat īn 1897), face carieră juridică. Debutează cu poezii īn Biblioteca familiei (1891), dar devine apoi unul din colaboratori cei mai pregnanţi ai Literatorului (din 1892), unde va fi prim-redactor şi apoi co-director (1893). Prim-redactor la Convorbiri critice (1907-1908), face parte din conducerea revistei Falanga literară (1910). Este primul preşedinte al Societăţii Scriitorilor Romāni (1908). Ca poet şi teoretician al poeziei, opţiunea sa hotărītă pentru simbolism nu este, pe de altă parte, susţinută de substanţa īnsăşi a creaţiei, mai degrabă īn gamă romantic-minoră, discursivă, cu simbol, mergīnd spre formule tradiţionale, deşi cultivă şi versul liber (v. Cīntecul omului 1901)
|