Prozator, figură importantă a curentului sămănătorist. Doctor īn drept la Bruxelles, a fost profesor de liceu, apoi magistrat. A colaborat la periodicele Viaţa, Foaia pentru toţi, Convorbiri literare, Sămănătorul, Luceafărul, Făt-Frumos, Viaţa literară şi artistică, Neamul romānesc literar. Scrie nuvele şi romane (Rătăcire, Sybaris) de o violenţă exaltată şi pătimaşă, subiective, pline de tezism moralizator īn compasiunea lor pentru cei umili
|
Pe līngă vatră (Bucureşti, 1900), Flori de cīmp (Bucureşti, 1900), Leagănul viselor, poem dramatic (Bucureşti, 1902), Rătăcire (Bucureşti, 1902), Sybaris (Bucureşti, 1902), Pe Dunăre (Constanţa, 1904), Teatru şcolar (Bucureşti, f.a.), Năzuinţa (Bucureşti, 1908), Constanţa pitorească (Bucureşti, 1908), Voia mării (Bucureşti, 1909), Aripi tăiate (Bucureşti, 1910), Din viaţă (Bucureşti, 1910), Vorbe de clacă (Vălenii de Munte, 1910)
|