Asachi Gheorghe

Poet, prozator, dramaturg. Născut în Bucovina, studiază în Polonia, la Lemberg (1796-1804), şi la Viena (1805-1808), dobîndind o formaţie enciclopedică, ce cuprindea cunoştinţe ştiinţifice, dar şi istoria artei şi literatură. În 1808 se stabileşte la Roma (1808-1812), unde, pe lîngă studii de epigrafie şi arheologie, intră în contact cu mediul artistic, frecventînd atelierul sculptorului Antonio Canova. Tot la Roma, o cunoaşte pe Bianca Milesi, care, în ipostaza poetică a Leucăi, va deveni muza inspiratoare şi protagonista idealizată a poeziei lui de iubire, în stil neoclasic şi petrarchist, în ciclul Leucaidelor. În 1812, la întoarcerea sa în Moldova, participă activ la modernizarea Principatului. Pe plan politic, Asachi demonstrează că este un intelectual tributar idealurilor politice tradiţionaliste, nerecunoscîndu-se în programele revoluţionare de la 1848. Sub aspectul angajării sale în viaţa societăţii, sunt remarcabile contribuţiile pe care le aduce la organizarea instituţiilor culturale în limba română, şi în primul rînd a sistemului de învăţămînt. În 1813, în cadrul Academiei Greceşti din Iaşi, instituie un curs în română pentru agrimensori, predînd de asemenea matematica şi arhitectura. Între 1827 şi 1849, este referendar al şcolilor. În 1835, se numără printre promotorii întemeierii Academiei Mihăilene, primul nucleu al Universităţii din Iaşi. Contribuie activ la crearea unor instituţii teatrale şi muzicale, prin întemeierea Conservatorului Filarmonic-dramatic (1836), punerea în scenă a primei opere lirice româneşti (1838). Participă la întemeierea Arhivelor Statului din Iaşi. Unul din momentele fundamentale ale activităţii sale de promotor cultural îl reprezintă întemeierea primei reviste politico-literare din Moldova, Albina românească (1829), căreia i se vor adăuga apoi: Foaia oficială (1832), Alăuta românească (1837-1838), Foaia sătească a Principatului Moldovii (1839-1840, 1846-1851) şi Arhiva Albinei pentru arheologie română şi industrie, Gazeta de Moldavia (1850-1858) şi Patria (1858-1859), Spicuitorul moldo-român (1841, în ediţie bilingvă, franco-română), Icoana lumei (1840-41, 1845-46); va îngriji apoi publicarea periodicului Calendar pentru român, cu suplimentul său literar Almanah de învăţătură şi petrecere (1847-1869), în care vor fi publicate unele dintre poeziile sale. Autor prolific şi versatil, şi în domeniul literaturii Asachi va exercita rolul întemeietorului, exersînd numeroase genuri străine tradiţiei literare româneşti: oda, imnul, elegia, sonetul, balada, satira, fabula. Numele lui este legat de difuzarea în spaţiul românesc a culturii italiene, cu precădere a modelului petrarchizant

Culegere de poezii (Iaşi, 1836; ed. II adăugită, 1854; ed. III, 1863); Fabule alese (Iaşi, 1836); Petru Rareş, dramă istorică în patru părţi (Iaşi, 1853); Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie (Iassy, 1859; ed. II, 1863; ed. III. Nuvele istorice a României, Iaşi, 1867); Elena Dragoş, dramă istorică originală (Iaşi, 1863); Turnul Butului, dramă originală (Iaşi, 1863).