1913

Iunie 10-1917, iunie 15, remanierea cabinetului maghiar sub conducerea lui Tisza Istvan, care va duce o politică extrem de dură faţă de revendicările naţionalităţilor şi muncitorimii; iulie 29-august 10, al doilea război balcanic. Iniţial, Serbia, Muntenegru şi Grecia, apoi Turcia şi România (care intră în război prin declaraţia de război din 10 iulie adresată Bulgariei) au luptat împotriva Bulgariei (sprijinită de Austro-Ungaria, care adresează la 18 octombrie un ultimatum Serbiei, pentru a ieşi din teritoriile albaneze). Pentru a evita un dezastru, Bulgaria cere un armistiţiu la 31 iulie. România, a cărei participare a decis soarta războiului, organizează şi conferinţa de pace, la Bucureşti, ceea ce subliniază importanţa României în plan balcanic. La tratativele de pace, România a luat sudul Dobrogei, aşa-numitul Cadrilater, un teritoriu de dimensiunea a două judeţe. Austria şi Italia susţin crearea unui stat albanez independent, reuşind să împiedice ieşirea Serbiei la Adriatica, ceea ce a nemulţumit opinia publică europeană şi a revoltat alte state din regiune (Grecia, Serbia). Teritoriul Bulgariei, după Pacea de la Bucureşti, este sensibil diminuat, dar problemele balcanice nu sunt nici pe departe soluţionate; iulie 29, la Londra, are loc conferinţa ambasadorilor marilor puteri, care adoptă statutul organic al Albaniei; august 7, Franţa prelungeşte durata serviciului militar obligatoriu de la 2 la 3 ani; august 10, tentativă nereuşită de a declanşa o grevă generală în Italia; octombrie, alegeri generale în Italia, cu sufragiu universal masculin. Liberalii, inclusiv cei din aripa catolică, obţin cel mai mare număr de locuri în noul Parlament (304). Giolitti demisionează în urma acestor rezultate, la 10 martie 1914.

Ianuarie 14-februarie 13, tratative eşuate între reprezentanţii guvernului maghiar şi liderii Partidului Naţional Român din Transilvania în legătură cu pachetul dezideratelor naţional-politice; iulie 10, România declară război Bulgariei

Antractul. Paradox dramatic în 5 scene (Felix Aderca); Steluţa, fantazii şi paradoxe (Dimitrie Anghel); Chilia dragostei (Nicolae N. Beldiceanu); Mustrare de cuget (George Bengescu-Dabija); Rozica (Alexandru Cazaban), Între femeie şi pisică (Alexandru Cazaban); Die Gedankenlyrik (Panait Cerna); Balade culese de George Coşbuc, I-II (George Coşbuc); Din estetica poeziei populare (Barbu Ştefănescu Delavrancea); Visul lui Ali. Poemă fantastică în opt icoane (Mircea Demetriade); Poveşti de sărbători (Ion Dragoslav); Gruie al lui Novac (Petre Dulfu); Cocoşul negru. Fantezie dramatică în şase acte (Victor Eftimiu); Spovedania unui clovn şi alte nuvele (Victor Eftimiu); În temniţele Stambulului (Victor Eftimiu); Din taina vechilor răspîntii (Elena Farago); Pentru copii, I (Elena Farago); Copiilor (Elena Farago); Din umbra zidurilor (Octavian Goga); Evangheliarul românesc din 1561, în comparaţiune cu cel slavonesc (Petre V. Haneş); Păianjenul, comedie în trei acte (A. de Herz); Bunicul, comedie în trei acte (A. de Herz); Note de drum. Prin Germania (Nicolae Iorga); Scrisori, 1834-1848, pref. de P. V. Haneş (Mihail Kogălniceanu); Costache Negruzzi. Viaţa şi opera lui (Eugen Lovinescu); Aripa morţii, roman (Eugen Lovinescu); Ofensiva naţională (Simion Mehedinţi); Artistul reginei (Octav Minar); De vorbă cu mine însumi (Ion Minulescu); Istoria românilor din Pind. Vlahia Mare 980-1259. Studiu istoric după izvoare bizantine (George Murnu); Mărturisiri. Nuvele (Natalia Negru); De la rive de l’Europe à la rive d’Asie (Anna de Noailles); Les Vivants et les Morts (Anna de Noailles); Agricoltura la români (Tudor Pamfile); Cîntece de ţară (Tudor Pamfile); Povestea lumii de demult (Tudor Pamfile); Timothei, mucenicul. Povestiri (Dimtirie D. Pătrăşcanu); Drumul Braşovului (Nestor Urechia); Nevestele lui Moş Dorogan (Ion Constantin Vissarion); Tablouri din natură (Alexandru Dimitrie Xenopol).