| Politică europeană |
| Preotul Romolo Murri, stabilit la Roma, īnfiinţează revista Cultura Sociale. Adepţii săi vor fi numiţi democrat-creştini şi vor izbuti să īnfiinţeze ligi catolice īn mai multe provincii, deşi Biserica nu va īncuraja acţiunile lui Murri; ianuarie 13, Emile Zola publică manifestul dreyfusarzilor, Jaccuse, īn ziarul LAurore. Este considerată data de naştere a conceptului modern al intelectualului angajat; ianuarie 23, guvernul italian īncearcă să ia măsuri īmpotriva creşterii preţului pīinii; ianuarie-februarie, răscoale īn regiunea italiană Apulia; februarie 15, decret de lege (IV/1898) care introduce obligativitatea maghiarizării tuturor numelor de localităţi de pe teritoriul Ungariei, o nouă modalitate de maghiarizare forţată a provinciilor cu majoritate ne-maghiară; martie, mari demonstraţii īn oraşele importante ale Italiei, provocate de moartea īntr-un duel al unui lider radical idolatrizat de popor, Felice Cavalotti; mai 6-9, revolte populare la Milano şi Florenţa. Guvernul le īnăbuşă crunt, sunt ucise 50 de persoane; iulie 29, nou guvern italian, condus de Luigi G. Pelloux, care ridică starea de asediu şi amnistiază arestaţii politici. Totuşi, peste cīteva luni, īnfruntările politice se vor relua. |
| Politică romānească |
| Aprilie 19-21, are loc la Bucureşti Congresul al V-lea al Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din Romānia; se formează īn interiorul său o aripă liberală, a generoşilor. |
| Societate, cultură |
| Aprilie 4, Spiru Hareţ şi Constantin Dumitrescu-Iaşi elaborează o nouă lege a īnvăţămīntului care este sancţionată acum; īnvăţămīntul secundar este stabilit la opt ani, cu două cicluri şi trei şcoli (modernă, clasică, reală). Se acordă o atenţie deosebită claselor gimnaziale, şcolilor normale şi īnvăţămīntului superior. Este considerată o lege foarte modernă pentru timpul său, iar activitatea lui Spiru Haret īl consacră ca pe marele reformator al īnvăţămīntului romānesc; iulie, savantul romān Gheorghe Marinescu foloseşte pentru prima oară īn lume tehnica cinematografică pentru cercetări ştiinţifice, īn domeniul medicinii; apare la Sibiu prima parte din Enciclopedia Romānă, coordonată de Corneliu Diaconovici; este inaugurată oficial Universitatea din Cluj. |
| Periodice |
| Revista ilustrată |
| Autori, s-au născut |
| Barbu Fundoianu |
| Autori, au murit |
| Opere străine |
| Senilitą [Bătrīneţe] (Italo Svevo) |
| Opere romāneşti |
|
Poezii, I-II (Costache Bălăcescu); Bolnavul fără voie sau Domn căpitan care şi-a pierdut pantalonii (Cezar Bolliac); Les chimčres en danger (Scarlat Cantacuzino); Poet-Poetă, roman (N. D. Cocea); Copil din flori, nuvele (N. D. Cocea); Cīteva strofe (Gabriel Donna); De linfluence franēaise sur lesprit public en Roumanie (Pompiliu Eliade); Cimiliturile romānilor (Artur Gorovei); Secunda (Haralamb George Lecca); Sărbătorile la romāni. Studiu etnografic I. Cīrnilegile (Simion Florea Marian); Gīnduri şi vise (George Murnu); Fără noroc (Sofia Nădejde); Scriitori romāni contimporani (Nicolae Petraşcu); Juvenilia. Proză şi versuri (Sextil Puşcariu); Două măsuri (Moise Ronetti-Roman); Schiţe din Tīrgovişte (Smara); Anecdote afumate (Teodor Dimtrie Speranţia); Mitologie clasică (Lazăr Şăineanu); Mīţa cu clopot (Iosif Vulcan); Soare cu ploaie (Iosif Vulcan); Prima rochie lungă (Iosif Vulcan); Viaţa la ţară, roman (Duiliu Zamfirescu). |