Cronologia della Letteratura Rumena

1878

Politică europeană

Īncepe pontificatul Papei Leon al XIII-lea, care avea ca ideal revenirea Răsăritului spre Roma; ianuarie 25, bătălia de la Smārdan, īncheiată cu īnfrīngerea armatelor otomane de către aliaţi. Īn zilele imediat următoare, armatele otomane se vor preda armatei romāne şi la Vidin şi la Belogradcik; februarie 1, la Kazanlāk este semnat armistiţiul dintre Rusia şi Turcia; februarie 9, la moartea lui Vittorio Emanuele II, īi urmează la tron fiul său, Umberto I (1844-1900); martie 3, tratatul de la San Stefano dintre Rusia şi Turcia, prin care se recunoaşte independenţa Romāniei, Serbiei şi Muntenegrului, şi autonomia Bulgariei. Dobrogia este cedată Rusiei care o va putea ceda ulterior Romāniei, īn schimbul judeţelor romāneşti de la sudul Basarabiei; ocupate de Rusia o dată cu īntreaga provincie la 1812 şi recuperate abia după războiul Crimeei; martie 6, demisia ministrului italian Crispi, acuzat de bigamie. La 9 martie demisionează īntregul cabinet Depretis; iunie 13-iulie 13, are loc Congresul de Pace de la Berlin. Hotărīrile care se iau acolo corespund dorinţelor marilor puteri, statele balcanice rămīnīnd nemulţumite. Dar acum este desenată harta Europei Centrale pīnă la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919. Romānia, Serbia şi Munetenegru sunt proclamate independente (Romānia se obligă să acorde cetăţenie deplină tuturor supuşilor fără deosebire de religie). Rusia anexează cele trei judeţe romāneşti din sudul Basarabiei, iar Romānia obţine Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor. Romānia consideră că deciziile Congresului nu ţin cont suficient de contribuţia sa la evoluţia războiului. Italia a luat o poziţie de neangajare; august 18, atentat anarhist asupra regelui Umberto al Italiei; decembrie 19, nou guvern Depretis īn Italia, care va legifera măsuri de protecţie a industriei.

Politică romānească
 
Societate, cultură
O epidemie de holeră afectează grav sudul Italiei, mai ales regiunea Napoli, relevīnd mizeria şi lipsa igienei publice; expoziţie universală la Paris.
Periodice
Femeia romānă; Observatorul
Autori, s-au născut
Elena Farago; Emil Gārleanu; Zaharia Bārsan
Autori, au murit
Ioan Alexandru Lapedatu; Dimitrie Petrino.
Opere străine
 
Opere romāneşti

Ostaşii noştri (Vasile Alecsandri); Opere complete (Vasile Alexandrescu-Urechia, 1878-1889), O escursiune pe munţi (Constantin D. Aricescu); Alestar (George A. Baronzi); Istoria romānilor subt Mihai-Vodă Viteazul urmată de scrieri diverse, precuvīntare şi note de A. I. Odobescu (Nicolae Bălcescu); Poiana lungă. Amintiri (Barbu Ştefănescu Delavrancea); Zur rumänischen Lautgeschichte: I. Die Gutturale Tenuis (Moses Gaster); Histoire critique des Roumains. La Valachie jusqu'en 1400, ed. entičrement refondue, trad. du roumain sous les yeux de l'auteur par Fr. Damé (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Zīna Filma. Geţii şi gepizii īn Dacia (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Cuvente den bătrāni, I, Limba vorbită īntre 1550-1600. Studiu paleografico-linguistic (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Obiceiuri juridice ale poporului romān. Programa de B. P. Hasdeu (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Curs de poesie generale. Dramaticele. Brutu. Tragedie īn cinci acte dupǎ Voltaire. Scriere posthuma (Ion Heliade Rădulescu); Ithalo, poemă (Alexandru Macedonski); Parizina. După Lord Byron (Alexandru Macedonski); Tradiţiuni poporale romāne (Simion Florea Marian); Moţii şi Curcanii. 1785-1877 (Alexandru Odobescu); Radu. Poemă (Moise Ronetti-Roman); La Plevna!, dramă īntr-un act (Gheorghe Sion).