1900-1914

Politică europeană: iunie, alegeri parlamentare în Italia, unde stînga obţine rezultate apreciabile (95 de mandate) şi este întărită opoziţia liberală. Nou guvern, condus de Giuseppe Saracco, care va dura pînă la 14 februarie 1901; iulie 29, asasinarea regelui italian Umberto I. Îi urmează la tron fiul să, Vittorio Emanuele al III-lea (1900-1944); congres socialist internaţional; septembrie, congres naţional al socialiştilor francezi; decembrie, în Liguria are loc prima răscoală generală din istoria Italiei; decembrie 14, acord franco-italian cu privire la interesele coloniale ale celor două state în Africa de Nord

Pe lîngă Vatră (Ioan Adam); Flori de cîmp (Ioan Adam); Flori şi Fluturi. Poezii (nepublicate) (Constantin D. Aricescu); Despre Grigore Alexandrescu (Gheorghe Bogdan-Duică); Cinglons les souvenirs et cinglons les rêves!... L’automne fatidique et coquet. Les coeurs en partance (Scarlat Cantacuzino); Începuturile ziaristicii noastre, 1789-1795 (Ilarie Chendi); Le Cotillon (Alexandru Davila); Cîntarea României (Petre V. Haneş); Quarta. Jucătorii de cărţi (Haralamb George Lecca); Condica mănăstirii Voroneţul (Simion Florea Marian); Inscripţiuni de pe manuscripte şi cărţi vechi din Bucovina, I (Simion Florea Marian), Poezii poporale despre Avram Iancu (Simion Florea Marian), Portretul lui Miron Costin, mare logofăt şi cronicar al Moldovei (Simion Florea Marian); Nocturne (Dimitrie Nanu); Din literatura poporană a aromânilor (Pericle Papahagi); Românii din Meglenia, texte şi glosar (Pericle Papahagi); Versuri (Vasile Pop); Pilde şi sfaturi pentru popor (Ion Pop-Reteganul); Poezii poporale. Cîntece bătrîneşti din culegerile lui ~ (Ion Pop-Reteganul); Povestiri din viaţa tărănilor români, I-II (Ion Pop-Reteganul, 1900-1901); Strofe şi apostrofe (George Ranetti); Manasse (Moise Ronetti-Roman); Rouă şi brumă (Carol Scrob); Vatra părăsită (Ioan Slavici); Schiţe şi amintiri din Italia (Smara); De necaz, teatru sătesc (Teodor Dimitrie Speranţia); Ce face beţia, teatru sătesc (Teodor Dimitrie Speranţia); Temps de guerre (Duiliu Zamfirescu).

înfiinţarea Federaţiei Muncitorilor Agricoli din Bologna; greve în Italia, la care participă muncitori din domeniile industriei şi serviciilor, ca şi din agricultură; iunie 21-23, întemeierea Partidului Republican Radical şi Radical-Socialist din Franţa

Septembrie 4-5, comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania se întruneşte la Cluj şi decide menţinerea liniei politice “pasiviste”; decembrie 15, din cauza divergenţelor dintre Junimişti şi gruparea condusă de Take Ionescu, unitatea conservatorilor români se sparge din nou

Cum era odineoară. Legende (Vasile Alexandrescu-Urechia); Camille Flammarion. Biografia. Flammarion filosof, artist şi savant. Studiu critic (Victor Anestin); Jurnal de bord (Jean Bart); Părăvulii, anecdote populare (Nicolae Batzaria); Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul (Nicolae Bălcescu); Criza şi armata (George Bengescu-Dabija); Sonnets en petit deuil (Scarlat Cantacuzino); Momente (Ion Luca Caragiale); Două bilete pierdute (Ion Luca Caragiale); Zece ani de mişcare literară în Transilvania, 1890-1900 (Ilarie Chendi); Diafane (Mihai Codreanu); Filosofia lui La Fontaine (Pompiliu Eliade); Pagini răzleţe (Nicolae Gane); Geschichte der rumänischen Philologie, II, (Moses Gaster); După dragoste, schiţe şi nuvele (Artur Gorovei); Alexandru Russo (Petre V. Haneş); Papa de la Neva (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Un respuns Prinţului Georgie Bibescu asupra revoluţiunii române din 1848, denigrată de Domnia-Sa şi Satira contra generalului Duhamel, trimis de Rusia în Principatele Danubiene la 1848 (Ion Heliade Rădulescu); Literatură poporală aleasă din diferite colecţiuni (Enea Hodoş); Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, I-II (Nicolae Iorga); Scrierile Cantacuzinilor (Nicolae Iorga); Patriarcale (Ştefan Octavian Iosif); Quinta. Suprema forţă (Haralamb George Lecca); Sexta (Haralamb George Lecca); Sărbătorile la români. Studiu etnografic III. Cincinzecimea (Simion Florea Marian); Le coeur innombrable (Anna de Noailles); Poezii 1878-1898 (Dimitrie Ollănescu-Ascanio); O sărutare (Ion Petrovici); Novele (Ion Pop-Reteganul); Zidirea lumei. Adam şi Eva, originea Stintei Cruci şi cele 12 Vineri (După tradiţii poporale şi manuscrise vechi) (Ion Pop-Reteganul); Ahturi şi ofuri (George Ranetti); Scrisori către plugari (Constantin Sandu-Aldea); Calvar (Smara); Conferinţe (Nestor Urechia); România pitorească (Alexandru Vlahuţă); Amintiri de călătorie (Alexandru Dimitrie Xenopol).

Iunie 16, în Italia este votată o lege privitoare la protecţia muncii minorilor şi a femeilor; iunie 30, Italia semnează un acord cu Franţa (Acordul Prinetti – Barrère), prin care promite Franţei neutralitatea sa în cazul unui conflict franco-german, iar Franţa acordă sprijin diplomatic Italiei în Africa de Nord; septembrie 6, congresul Partidului Socialist Italian de la Imola, în care se impune curentul reformist al lui Turati.

Ianuarie 14, apare ziarul România muncitoare, organ socialist, ulterior devenind chiar organul de presă al Partidului Social-Democrat Român; mai, Gheorghe Pop de Băseşti este ales preşedinte al Partidului Naţional Român din Transilvania; septembrie 26, intră în vigoare în România Legea pentru organizarea meseriilor, cuprinzînd o serie de reglementări în ce priveşte regimul muncii, cu efecte foarte pozitive.

Leagănul viselor, poem dramatic (Ioan Adam); Rătăcire (Ioan Adam); Sybaris (Ioan Adam); Opere complete, pref. de Coşbuc (Grigore Alexandrescu); Haralamb Lecca, autor dramatic. Studiu critic (Victor Anestin); Discurs ţinut în Cîmpia Libertăţii din Blaj, 1848 (Simion Bărnuţiu); Pagini răzleţe (Valeriu Branişte); Litanies ef petits états d’âme, Poèmes (Scarlat Cantacuzino); Ziarul unui pierde-vară (George Coşbuc); Opere complete, I-V (Ion Creangă), Opere complete (Ion Creangă); Vlaicu-Vodă (Alexandru Davila); Sonetele Uraniei (Gabriel Donna); Teoria elementară a poeziei (Mihail Dragomirescu); Foloasele învăţăturii (Petre Dulfu); Opere complete, I (Mihai Eminescu); Poezii. 1901-1902 (Ştefan Octavian Iosif); Cartea de aur a lui Alexandru Macedonski (Alexandru Macedonski); Cronica mănăstirii Solca (Simion Florea Marian); Dialectul român bănăţean (Marian Atanasie Marienescu); L’Ombre des jours (Anna de Noailles); Meglenoromânii, studiu etnografico-filologic, I-Il (Pericle Papahagi); Fecioara în alb. Cînd vioarele tăcură. Moartea visurilor. Poeme (Ştefan Petică); Un colţ de viaţă. Versuri (Ion Petrovici); Din ocna vieţii (Vasile Pop); Probleme ale culturii româneşti (Ioan Rădulescu-Pogoneanu); Note intime, ed. de Vintilă C. A. Rosetti, I-II (C. A. Rosetti, 1902-1903); Din bătrîni (Ioan Slavici); Minunea vieţii şi cheia lumii (Teodor Dimitrie Speranţia); Feighéla, roman (Teodor Dimitrie Speranţia); Les rites de la construction d’après la poésie populaire de l’Europe Orientale (Lazăr Şăineanu); Poesii (Theodor Şerbănescu); Un proiect de geografie socială a României (Nestor Urechia); Anul 1848 în Principatele române, I-IV (Ioan Voinescu II, 1902-1910), În război, roman (Duiliu Zamfirescu)

Opere complete. Poezii (1 vol.), Proză, (1 vol.), Teatru (5 vol.) (Vasile Alecsandri, 1903-1909); Nuvele (Ion Al. Bassarabescu); Visuri de noroc (Zaharia Bârsan); Tabla de la Lugoj (Valeriu Branişte); Nuvele şi schiţe (Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti); Remember (Scarlat Cantacuzino); Încurcă-lume (Alexandru Cazaban); Preludii (Ilarie Chendi); Visuri trecute (Alexandru Ciura); Eminescu şi Coşbuc. Note comparative (Alexandru Ciura); Din cînd în cînd (Mihai Codreanu); Dintr-ale neamului nostru (George Coşbuc); Hagi Tudose. Tipuri şi moravuri (Barbu Ştefănescu Delavrancea); Pe drumul pribegiei. Versuri (Ion Dragoslav); Ce este literatura? Condiţiunile şi limitele acestei arte (Pompiliu Eliade); Zile trăite (Nicolae Gane); O nevastă româncă în traiul pămîntesc şi în viaţa după moarte. O conferinţă academică şi mai multe şedenţe extraacademice (Bogdan Petriceicu Hasdeu); A fost odată.... poveste în versuri (Ştefan Octavian Iosif); Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile românilor. Studiu folcloristic (Simion Florea Marian); Povestea vulpei. Epopee comică (Anton Naum); Vae victis! Vai de învinşi! (Sofia Nădejde); Patimi. Roman (Sofia Nădejde); La Nouvelle Espérance (Anna de Noailles); Fraţii. Dramă în patru acte (Ştefan Petică), Morfologia socială (Ştefan Petică); Sociologia veche şi sociologia nouă (Ştefan Petică); De la moară. Poveşti şi snoave, I, De la moara din sus (Ion Pop-Reteganul); Eu rîd, tu rîzi, el rîde (George Ranetti); Anecdote botezate (Teodor Dimitrie Speranţia); Anecdote piperate (Teodor Dimitrie Speranţia); Lueurs et Flammes (Elena Văcărescu); Însurăţeii, monolog (Iosif Vulcan).

Enciclica papală Il firmato proposito, primul document oficial referitor la Acţiunea Catolică Italiană; martie-1906, februarie, guvern italian condus de Fortis, un adjunct al lui Giolitti; decembrie 9, în Franţa este votată legea separaţiei bisericilor de stat; decembrie 24, la Caltagirone, în Italia, Don Sturzo declară necesitatea unui partid catolic, democratic, autonom în raport cu ierarhia ecleziastică

Politică românească

Se înfiinţează Partidul Naţional Român din Bucovina; ianuarie 23, la Sibiu are loc o conferinţă a Partidului Naţional Român din Transilvania, la care se alege un nou Comitet Executiv, se decide asupra unei căi politice “activiste” şi se reia neschimbat programul din 1881; martie 7, se înfiinţează la Bucureşti primul sindicat muncitoresc român, al tîmplarilor. După modelul acestuia, se vor înfiinţa, în acelaşi an, şi alte sindicate; noiembrie 5, marea adunare de la Lugoj, unde reprezentanţii românilor din Transilvania şi Banat revendică drepturi naţionale

De la ţară (Ion Agârbiceanu); În grădină, versuri (Dimitrie Anghel); Chipuri de la mahala (Nicolae N. Beldiceanu); L’âme de Monsieur de Nion (Scarlat Cantacuzino); Poussières et falbalas (Scarlat Cantacuzino); Cutreierînd (Alexandru Cazaban); Viorele (Alice Călugăru; semnat cu pseudonimul Alice Orient); Fragmente (Ilarie Chendi); Educaţia vechilor elini (Alexandru Ciura); Opere dramatice (Mircea Demetriade); Dramaturgia română (Mihail Dragomirescu); Histoire de l’epsrit public en Roumanie au dix-neuvième siècle, tome I (Pompiliu Eliade); Poezii postume (Mihai Eminescu); Scrieri politice şi literare (Mihai Eminescu); Bătrînii. Schiţe din viaţa boierilor moldoveni (Emil Gârleanu); Poezii (Octavian Goga); Povestiri, scrisori şi cronici (Nicolae Iorga); Din zile mari, poem istoric (Ştefan Octavian Iosif); Credinţe, poezii (Ştefan Octavian Iosif); Nuvele istorice. Amor şi răzbunare şi O tragedie din zile bătrîne (Alexandru Ioan Lapedatu); Opere complete, I-IIl, ed. îngrijită de Il. Chendi şi E. Carcalechi (Costache Negruzzi); Făt-Frumos şi cele 12 fete de împărat (Iacob Negruzzi); La Domination (Anna de Noailles); Basme aromâne şi glosar (Pericle Papahagi); Graie aromâne (Pericle Papahagi); Domniţa Viorica. Roman (Vasile Pop); Poveşti alese (Ion Pop-Reteganul); Crîşma lui Moş Precu (Mihail Sadoveanu); Povestiri din război (Mihail Sadoveanu); Amintirile căprarului Gheorghiţă (Mihail Sadoveanu); În urma plugului (Constantin Sandu-Aldea); Aşezarea vorbelor în româneşte (Ioan Slavici); Din bătrîni. Manea (Ioan Slavici); Ţara mea (Smara); Pe urma dragostei (Elena Văcărescu); Chants du Cobzar (Elena Văcărescu)

Februarie, guvern italian (“de o sută de zile”) condus de Sidney Sonnino; februarie 11, enciclica papală Vehementer nos condamnă legea care separa statul de Biserică în Franţa. În Franţa începe inventarierea bunurilor bisericeşti. Au loc tulburări sociale; mai 26, nou guvern Giolitti în Italia, care se va menţine pînă în 1909; iunie 3-5, congresul al XII-lea al Partidului Social-Democrat din Ungaria stipulează constituirea secţiilor pe naţionalităţi (germană, română, slovacă şi sîrbă); iulie 12, reabilitarea lui Dreyfus; septembrie 29, ia fiinţă la Milano Confederaţia Generală a Muncii, care marchează ruptura definitivă de aripa revoluţionară a socialiştilor, în favoarea unei politici reformiste; decembrie, semnarea primului contract colectiv de muncă din Italia, la Fabrica de automobile din Torino

în Bucovina se înfiinţează patru colegii naţionale, român, german, rutean şi polonez, în tentativa de a se rezolva astfel problema naţională; ianuarie 6-7, congres al muncitorilor români din Transilvania şi Banat, organizat la Lugoj, care evidenţiază existenţa unei secţii româneşti în Partidul Social-Democrat din Ungaria; iunie 19, cu ocazia celui de-al patruzecilea an de domnie al lui Carol I, se deschide la Bucureşti Expoziţia generală română; august 26-28, prima conferinţă a sindicatelor din România, la care se decide înfiinţarea unei Comisii Generale a Sindicatelor din România şi se adoptă statutul sindicatelor

apare cartea Statele Unite ale Austriei Mari, semnată de românul bănăţean A.C. Popovici, care se bucură de un interes apreciabil în rîndul publicului din Imperiu şi al presei vieneze

Ramuri (Zaharia Bârsan); Cea dintîi iubire (Nicolae N. Beldiceanu); În lumea dreptăţii (Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti); Synthèse attristée de Paris. Suivie d’une Lettre à M. Max Nordau et d’un Dialogue avec le Prince de Ligne (Scarlat Cantacuzino); Poezii (Vasile Cârlova); Icoane (Alexandru Ciura); Histoire de la langue roumaine (Ovid Densusianu, vol. I – 1906); Graiul nostru. Texte din toate părţile locuite de români (Ovid Densusianu, I-II, 1906-1908); Teoria poeziei cu aplicare la literatura română (Mihail Dragomirescu); Comodia vremii (Constantin Faca), Franţuzitele (Constantin Faca); Versuri (Elena Farago); Poezii poporale din Bănat, II, Balade (Enea Hodoş); Nuvele istorice. Moartea lui Asan şi O duşmănie cu bun sfîrşit (Alexandru Ioan Lapedatu), Moartea lui Asan (Alexandru Ioan Lapedatu); Paşi pe nisip (Eugen Lovinescu), De peste prag, dramă în trei acte (Eugen Lovinescu); Le calvaire de feu (Alexandru Macedonski), La focul Rampei (Dimitrie Nanu); Robia banului (Sofia Nădejde); Opere complete, I-IV, pref. de Il. Chendi, E. Carcalechi (Alexandru Odobescu); Jocuri de copii, I-III (Tudor Pamfile, 1906-1909); Rîs şi plîns (Vasile Pop); Floare ofilită (Mihail Sadoveanu), Mormîntul unui copil (Mihail Sadoveanu); Două neamuri. Roman (Constantin Sandu-Aldea), Versuri (Mihail Săulescu); Mara (Ioan Slavici), La răscruci (Ioan Slavici); Stîlpi de pază (Smara); Lămuriri asupra literaturii române culte şi populare (Teodor Dimitrie Speranţia); Versificaţiunea română şi originea ei (Teodor Dimitrie Speranţia); Poezii şi proză, ed. îngrijită şi pref. de G. Bogdan-Duică (Constantin Stamati); Dans les Carpathes roumaines (Nestor Urechia).

Greva agricolă din Parma evidenţiază divergenţele dintre Partidul Socialist Italian şi mişcarea sindicală; extinderea crizei industriale din Italia; martie, Léon Daudet, om politic socialist, fondează la Paris ziarul L’Action française; aprilie 20, la Roma, are loc întrunirea unui Congres al Consiliului Naţional al Femeilor, care cere drept de vot şi salarii egale cu ale bărbaţilor; iulie 3, în Turcia izbucneşte revoluţia junilor turci. Guvernul imperial austro-ungar, care nu dorea să-şi piardă influenţa din Balcani, are astfel un motiv în plus pentru a anexa Bosnia şi Herţegovina; septembrie 19, Congres Socialist la Florenţa, care menţine la putere aripa reformistă; noiembrie 11, ministrul maghiar de interne prezintă Parlamentului un proiect de lege electorală “pluralist”.

înfiinţarea Partidului Conservator-Democrat din România; ianuarie 5, nouă lege a învoielilor agricole în România, căreia îi vor urma şi altele,menite să amelioreze situaţia economică a ţăranilor

Năzuinţa (Ioan Adam); Constanţa pitorească (Ioan Adam); Pămîntenii şi marţienii (Victor Anestin); Impresii de teatru din Ardeal (Zaharia Bârsan); Les huit paradis (Martha Bibescu); Cîntăreţii noştri la Bucureşti (Valeriu Branişte); Ciprian Porumbescu (Valeriu Branişte); O călătorie la românii din Kraina, Croaţia şi Dalmaţia (Teodor T. Burada); Les retrouvailles (Scarlat Cantacuzino); Opere complete, I-III (Ion Luca Caragiale); Chipuri şi suflete (Alexandru Cazaban); Impresii (Ilarie Chendi); Facerea lumii (Ion Dragoslav); La han la trei ulcele (Ion Dragoslav); Poezii (Mihai Eminescu); Proza literară (Mihai Eminescu); Şoapte din umbră (Elena Farago); Într-o zi de mai (Emil Gârleanu); 1877. Schiţe de război (Emil Gârleanu); O seamă de cuvinte (Octavian Goga); Floare de nalbă (A. de Herz); Poezii 1893-1908 (Ştefan Octavian Iosif); Cometa, comedie în 3 acte în versuri (Ştefan Octavian Iosif şi Dimitrie Anghel); Caleidoscopul lui A. Mirea (Ştefan Octavian Iosif şi Dimitrie Anghel); Poezii. Impresii şi senzaţii moderne (Emil Isac); Istoria lui Stefan Vodă cel Mare şi Bun (Petre Ispirescu); Iluzii pierdute (Mihail Kogălniceanu); Sara, Miază-noapte şi Zorile (Marian Atanasie Marienescu); Letopisiţii, I-II (Constantin Mille); Romanţe pentru mai tîrziu (Ion Minulescu); Casa cu geamurile portocalii (Ion Minulescu); Poezii (Corneliu Moldovanu); Monumente antice din Roma. Descriere şi impresii (George Murnu), Portretul elin… (George Murnu); Poezii şi teatru, cu o introducere de C. Săndulescu (Costache Negruzzi); Poezii, proză, scrisori, I-III, ed. îngrijită de P. V. Haneş (Costache Negruzzi); Traduceri în proză, cu o introducere de Il. Chendi (Costache Negruzzi); Satire. Pe malul gîrlei (Dimitrie Ollănescu-Ascanio); Cimilituri româneşti (Tudor Pamfile); Amintiri de la “Junimea” din Iaşi, I-II (George Panu, 1908-1910); Poezii alese, pref. de N. Iorga (Dimitrie Petrino); Cum să iubim (Vasile Pop); Poveşti hazlii (Vasile Pop); Mai tare cu iubirea (Vasile Pop); Povestiri, cu o pref. de O. Goga (Ion Pop-Reteganul); Scrieri, ed. îngrijită şi pref. de P. V. Haneş (Alecu Russo); Piatra corbului. Soveja, trad. de V. Alecsandri şi Al. Odobescu, pref. de P. V. Hane (Alecu Russo); Impresii literare (Izabella Sadoveanu); Duduia Margareta (Mihail Sadoveanu), Oameni şi locuri (Mihail Sadoveanu); O istorie de demult (Mihail Sadoveanu); Sfaturile unui plugar luminat (Constantin Sandu-Aldea); Poveşti (Ioan Slavici); Spiru Călin (Ioan Slavici); Ce poate lenevia, dramă populară în un act (Teodor Dimitrie Speranţia); Fete de azi, I-II, roman (Teodor Dimitrie Speranţia); Gîze (Nestor Urechia); Le Jardin passioné (Elena Văcărescu); Poeziile Văcăreştilor, ed. îngrijită de M, Dragomirescu şi Em. Gârleanu, pref. de Al. Odobescu; Din durerile lumii, nuvele (Alexandru Vlahuţă); Din trecutul nostru (Alexandru Vlahuţă); Îndreptări, roman (Duiliu Zamfirescu)

Martie, Giolitti revine în fruntea guvernului italian. El încearcă atragerea socialiştilor reformişti la guvernare, dar este refuzat; septembrie 27, are loc în Italia o încercare nereuşită de grevă generală, în care este implicat şi Mussolini; septembrie 29, Italia declară război Turciei; intenţia sa este de a transforma Libia în colonie. Războiul acesta este foarte popular în ţară, doar socialiştii opunîndu-se. Tînărul Benito Mussolini organizează demonstraţii antirăzboinice. Războiul contribuie la înrăutăţirea raporturilor Italiei cu Austro-Ungaria, pentru că Italia trebuie să ţină cont de interesele austriece pentru a nu extinde războiul şi în Balcani

Lettres inédites du poète roumain Alecsandresco à Edouard Grenier, publiées avec une introduction et des notes par Georges Gazier (Vasile Alecsandri); Popa care ştie carte şi Ion Isteţul (Vasile Alecsandrescu-Urechia); Giordano Bruno. Viaţa şi opera lui (Victor Anestin); Newton şi atracţiunea universală (Victor Anestin); În lumea spiritelor. Istoria manifestaţiunilor spiritiste, după scriitorii spiritişti moderni (Victor Anestin); Venus diurna (Victor Anestin); Povestea celor necăjiţi, fantazii şi portrete (Dimitrie Anghel); Fantome (Dimitrie Anghel); La un han, odată… (Nicolae N. Beldiceanu); Neguri (Nicolae N. Beldiceanu); Au bal avec Marcel Proust (Martha Bibesco); Coriolan Brediceanu (Valeriu Branişte); Pe marginea cărţilor (Ion Alexandru Brătescu-Voineşti); Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei (Teodor T. Burada); Larmes fouettées. Suivies du dernier dialogue, (Scarlat Cantacuzino); Oameni cumsecade (Alexandru Cazaban); Portrete literare (Ilarie Chendi); Amintiri. Schiţe şi nuvele (Alexandru Ciura); Spre Roma. Note de călătorie (N. D. Cocea); Poezii (Aron Cotruş); Iov, două acte (Nicolae Davidescu); Poezia nouă (Ovid Densusianu); Marginalia (Gabriel Donna); Flori şi poveşti (Ion Dragoslav); Înşir-te mărgărite (Victor Eftimiu); Rapsozii (Victor Eftimiu); Dar de nuntă (Victor Eftimiu); Despre educaţie (Onisifor Ghibu); Ziaristica bisericească la români (Onisifor Ghibu); Cercetări privitoare la situaţia învăţămîntului… (Onisifor Ghibu); Însemnările unui trecător (Octavian Goga); Cînd ochii plîng (A. de Herz); Cugetări (Nicolae Iorga); Le cerisier de Lucullus. Les mille nouvelles nouvelles (Ştefan Octavian Iosif, 1911-1912); Cum s-a stricat limba românească. Studiu literar şi filosofic (Ion N. Lahovari); Scenete şi fantezii (Eugen Lovinescu); Ada Lazu. Nuvele (Constanţa Marino-Moscu); Isvoade strămoşeşti (Mărgărita Miller-Verghy); Poezii (Ioan S. Neniţescu); Boli şi leacuri la oameni, vite şi păsări (Tudor Pamfile); Firişoare de aur. Povestiri şi legende (Tudor Pamfile); Sfîrşitul lumii după credinţele poporului român (Tudor Pamfile); Poezii (Cincinat Pavelescu); Fericirea se cucereşte (Vasile Pop); Povestiri din viaţa ţăranilor, cartea I-II (Ion Pop-Reteganul, 1911-1913); Studii asupra eticii germane contemporane I, Etica lui Wundt (Ioan Rădulescu-Pogoneanu); Educaţia estetică şi artistică din ultimele două decenii (Izabella Sadoveanu); Apa morţilor (Mihail Sadoveanu); Praznicul calicilor, Săracul popă! (Mihail Sorbul); Anecdote marinate (Theodor Dimtrie Speranţia); Femeile ciudate, piesă într-un act, în colaborare cu C. Rîuleţ (Alexandru Teodor Stamatiad); Istoricul luptei pentru drept în ţinutul Cîmpulungului Moldovenesc (Teodor Ştefanelli); Poeme (Eugeniu Ştefănescu-Est); A fost odată (Ilie E. Torouţiu); Românii şi clasa dirigentă din Bucovina (Ilie E. Torouţiu); Drumurile noastre (Nestor Urechia); Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal (Nestor Urechia); Le Sortilège, roman (Elena Văcărescu); La gura sobei (Alexandru Vlahuţă); Anna sau Ceea ce nu se poate, roman (Duiliu Zamfirescu); Furfanţo. Trei nuvele (Duiliu Zamfirescu); Lydda. Scrisori romane, roman (Duiliu Zamfirescu)

Martie 4, regele Italiei, Vittorio Emanuele al III-lea, este rănit într-un atentat la Roma; mai 25, reformă electorală în Italia, care introduce sufragiu universal masculin (8,7 milioane de votanţi); iulie 7, aripa reformistă a socialiştilor italieni pierde, la Congresul de la Reggio Emilia, majoritatea în partid. Conducerea ziarului Avanti! îi revine lui Benito Mussolini; octombrie 9, Muntenegrul atacă Turcia: începe primul război balcanic. Austro-Ungaria procedează la o mobilizare parţială şi sprijină formarea statului albanez, la care se opune Serbia; octombrie 18, Tratat de pace între Italia şi Turcia; se recunoaşte statutul Libiei drept colonie italiană, se admite suveranitatea italiană asupra arhipelagului Dodecanez; noiembrie 23, sindicaliştii italieni revoluţionari formează Uniunea Sindicală Italiană, ca alternativă la Camerele de Muncă. Noua organizaţie susţine lupta de clasă şi chiar sabotajul industrial. Va număra în anul următor 150.000 de membri.

Iunie 11, congres românesc la Alba-Iulia, la care se adună peste 20.000 de oameni pentru a protesta împotriva proiectului maghiar de înfiinţare a unei episcopii greco-catolice ungureşti, proiect integrat seriei de legi care urmăreau maghiarizarea; iulie 3, grevă generală la Bucureşti; iulie 12-14, la Bucureşti are loc al II-lea Congres al Partidului Social-Democrat din România

Stihuri venerice (Felix Aderca); Fragmente-Romanţe (Felix Aderca); Prin lentile negre (Felix Aderca); Observaţiuni astronomice. Planeta Venus în 1911, comunicare prezentată la Acad. Română (Victor Anestin); Cometele, eclipsele şi bolizii ce s-au observat în România între 1386 şi 1853, după manuscrise şi documente, comunicare prezentată la Acad. Română (Victor Anestin); Romanul Cerului. Astronomie pentru toţi (Victor Anestin); Povestea Cerului (Victor Anestin); Eclipsele sau întunecimile de Soare şi de Lună (Victor Anestin); Die Kalenderreform in den Staaten der griechischen Kirche (Victor Anestin); Oglinda fermecată, fantazii (Dimitrie Anghel); Triumful vieţii, fantazii şi portrete (Dimitrie Anghel); Studii şi articole, pref. de I. Lupaş (George Bariţ); Sirena. Jurămîntul (Zaharia Bârsan); Întuneric şi lumină (Ion Alexandru Brătescu-Voineşti); Les adorables coïncidences. Poésies (Scarlat Cantacuzino); Foiletoane (Alexandru Ciura); Spre cetatea zorilor (Mihail Cruceanu); Zîna din fundul lacului, povestiri (Nicolae Davidescu); Irinel (Barbu Ştefănescu Delavrancea); Limanuri albe (Ovid Densusianu); Volintirii (Ion Dragoslav), Împăratul Rogojină (Ion Dragoslav); Akim (Victor Eftimiu); Fără suflet (Victor Eftimiu); Poemele singurătăţii. Imnuri creştine. Cîntece de oraş (Victor Eftimiu); Cu privire la Maurice Maeterlinck (Pompiliu Eliade); Versuri şi proză (Gheorghe din Moldova); Descîntece (Enea Hodoş); Opera literară a dlui Vlahuţă (Garabet Ibrăileanu); Trei drame (Nicolae Iorga); Cântece, (Ştefan Octavian Iosif); Flori sacre. Cărţile albe (Alexandru Macedonski); Figurile de ceară. Poeme în proză (Adrian Maniu); Către noua generaţie (Simion Mehedinţi); Caragiale, omul şi opera (Octav Minar); O privire asupra artei dramatice (Corneliu Moldovanu); Venus şi Gioconda (Corneliu Moldovanu); Culegere de colinde, cîntece de stea, vicleime, sorcove şi pluguşoare, întocmite pentru folosul tineretului ce urează la Crăciun şi Anul Nou (Tudor Pamfile); Culegere de ghicitori româneşti (cimilituri) (Tudor Pamfile); Din trecutul cultural al aromânilor (Pericle Papahagi); Poezia înstrăinării la aromâni (Pericle Papahagi); Ce cere publicul de la un deputat şi alte schiţe (Dimtirie D. Pătrăşcanu); Frămîntări (Liviu Rebreanu); Bordeenii (Mihail Sadoveanu); Un instigator (Mihail Sadoveanu); Pe Mărgineanca, roman (Constantin Sandu-Aldea); Fata tatii (Smara); Apriorismul pragmatic (Eugeniu Speranţia); Teatru de familie (Teodor Dimitrie Speranţia); Les sources de l’argot ancien (Lazăr Şăineanu); Tipuri. Încercări literare (Ilie E. Torouţiu), Românii şi clasa de mijloc din Bucovina, I-II (Ilie E. Torouţiu); Ce ştia satul…, comedie într-un act (Ion Valjan); Le Cobzar (Elena Văcărescu; în colab. cu P. Milliet); Draci şi strigoi (Ion Constantin Vissarion); Fără pîine (Ion Constantin Vissarion); Mîrlanii (Ion Constantin Vissarion)