1890-1899

Ianuarie 1, ia fiinţă colonia italiană Eritrea; congres la Paris al Internaţionalei a II-a socialiste: 1 Mai este declarată ziua internaţională de luptă a muncitorilor; mai 1, la Viena, Praga, Budapesta, în numeroase alte oraşe europene (inclusiv în România), este sărbătorită pentru prima oară Ziua Muncii

Decembrie 29, la Bucureşti ia fiinţă Liga pentru unitatea tuturor românilor, organizaţie care a avut un merit apreciabil în realizarea ulterior a unirii tuturor provinciilor româneşti într-un singur stat. Ea constituie şi un răspuns la politica de deznaţionalizare dusă în provinciile româneşti ocupate (Transilvania, Banat, Basarabia).

George Asaki (Vasile Alexandrescu-Urechia); Daciada (George Anton Baronzi); Cercetări despre şcoalele româneşti din Turcia (Teodor T. Burada), Teatru (Ion Luca Caragiale); Năpasta (Ion Luca Caragiale); Scrierile lui Ion Creangă, I-II (Ion Creangă); Cartea unei inimi (Traian Demetrescu), Săracii (Traian Demetrescu); Studii critice, I-III (Constantin Dobrogeanu-Gherea, 1890-1897); Proză şi versuri (Mihai Eminescu); Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ (Simion Florea Marian); Versuri (Anton Naum); Novele (Smara); Ruga de la Chizătău, comedie poporală într-un act (Iosif Vulcan).

Alegeri parlamentare în Austro-Ungaria, cu rezultate echilibrate: 170 de deputaţi germani, 160 de deputaţi slavi, o grupare italo-română etc.; congres interparlamentar la Roma; deputatul român Nicolae Fleva expune situaţia românilor din Transilvania. Congresul propune o moţiune (numai delegaţia austro-ungară nu o acceptă) care susţine “dreptul tuturor popoarelor la unitate naţională”; ianuarie 1, în Italia se constituie primele camere de muncă, organizaţii teritoriale muncitoreşti; februarie 6, premierul italian Crispi – prin autoritarismul politicii sale – nelinişteşte puterea legislativă şi este silit să demisioneze; aprilie 20, în revista Critica sociale se publică programul “Ligii socialiste” (conduse de Turati), formaţiune politică de inspiraţie social-democrată germană; mai 15, Papa Leon al XIII-lea face publică enciclica Rerum novarum, referitoare la situaţia muncitorilor, la problemele vieţii sociale contemporane în general; este documentul programatic al catolicismului social; iulie 1, studenţii maghiari răspund la Memoriul studenţilor români cu un document de pe poziţii naţionaliste; august 2, congres muncitoresc la Milano, unde toate grupările susţin necesitatea unei legislaţii unitare a muncii. Se constituie o comisie pentru a alcătui statutul viitorului partid al muncitorilor italieni. Turati conduce aripa moderată, reformistă, iar Labriola pe cea maximalistă.

Din iniţiativa şi cu susţinerea Ligii pentru unitatea culturală a românilor de pretutindeni, se publică Memoriul studenţilor universitari români privitor la situaţia românilor din Transilvania şi Ungaria, difuzat apoi în întreaga Europă, şi care face cunoscute oprimările suferite de românii transilvăneni în cadrul statului maghiar.

Miron Costin (Vasile Alexandrescu-Urechia); Legende române (Vasile Alexandrescu-Urechia); Istoria românilor, I-XIII, (Vasile Alexandrescu-Urechia, 1891-1902); Două drame familiare. Lectură pentru tinerimea de sexul femeiesc (George Bariţ); Muresianu Andras (Valeriu Branişte); O călătorie în satele româneşti din Istria (Teodor T. Burada); Profile literare (Traian Demetrescu); Noţiuni de estetică (Petre Dulfu); Silogismul şi adversarul său, Herbert Spencer (Pompiliu Eliade); Chrestomaţie română, I-II (Moses Gaster); Scrisori din exil, cu note de N. B. Locusteanu (Ion Heliade Rădulescu); Ştefan Hudici (Vasilie Gh. Morţun); Zulniea Hîncu (Vasilie Gh. Morţun); Eroul fără voie (Iacob Negruzzi); Pui de lei, poezii eroice şi naţionale (Ioan S. Neniţescu); Spleen (Alexandru Obedenaru); Starostele sau Datini de la nunţile românilor ardeleni (Ion Pop-Reteganul); Cine nu ştie striga cetească cartea asta adecă Chiuituri de care strigă feciorii în joc, adunate din popor de ~ şi date poporului de A. Todoran (Ion Pop-Reteganul); Istoria universală. Manual pentru învăţămîntul secundar (Ioan Slavici); Autorii români moderni (Lazăr Şăineanu).

Ianuarie 20, mişcări populare în Sicilia, provocate de fiscalitatea excesivă şi militînd pentru revizuirea înţelegerilor agricole. Poliţia înăbuşe mişcările; mai, congresul al XVIII-lea al Societăţilor Muncitoreşti Italiene, la Palermo; soliditatea mişcărilor în toată Italia devine şi mai evidentă, cu această ocazie; mai 25, primul guvern italian condus de Giolitti; august 14-15, congres al tuturor grupărilor din mişcarea muncitorească italiană,la care se decide formarea unei grupări politice numite Partidul Maselor Muncitoreşti Italiene, devenit apoi Partidul Oamenilor Muncii Italieni; august 17, Franţa semnează o convenţie militară cu Rusia.

Tineretul universitar român din Imperiul Austro-Ungar publică o replică - de răsunet european, pentru că atrăgea din nou atenţia supra politicii maghiare – la Răspunsul studenţilor maghiari. Mare simpatie europeană pentru mişcarea românească din Imperiu; ianuarie 20-21, conferinţă extraordinară a Partidului Naţional Român din Transilvania, la Sibiu. Se decide redactarea unui Memorandum care să fie înaintat Împăratului;  documentul, redactat de Iuliu Coroianu, a fost aprobat la conferinţa din 25-26 martie a partidului; el descria situaţia celor trei milioane de români din Ardeal, formulînd revendicările celor mai numeroşi locuitori ai provinciei; martie, se înfiinţează Partidul Naţional Român din Bucovina; iunie 9, o delegaţie a românilor transilvăneni, alcătuită din 300 de oameni, merge la Viena să depună Memorandumul. Împăratul refuză să primească delegaţia, iar documentul este trimis, nedeschis, la Budapesta; iulie 23-24, conferinţă a Partidului Naţional Român din Transilvania, la Sibiu, în care se pun bazele unei solidarităţi a popoarelor ne-maghiare din Imperiu (slovaci, români, sîrbi); iulie 25, este prelungit acordul secret între România şi Austro-Ungaria, din 30 octombrie 1883.

Note şi schiţe (Ion Luca Caragiale); Păcat, O Făclie de Paşte, Om cu noroc (Ion Luca Caragiale); Paraziţii (Barbu Ştefănescu Delavrancea); Intim (Traian Demetrescu); Hore oţelite (Aron Densuşianu); Valea vieţii, versuri (Aron Densuşianu); Ritmuri şi rime (Bonifaciu Florescu); Studii literare, I-II (Bonifaciu Florescu, 1892-1893); Sic cogito. Ce e viaţa? Ce e moartea? Ce e omul? (Bogdan Petriceicu Hasdeu); B. P. Hasdeu, L. Şăineanu, G. Ionescu-Gion, “Eine Trilogie”: O istorie germană a literaturei române (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Historia critică universală. Scriere posthumă, I-II (Ion Heliade Rădulescu); Poezii poporale din Bănat, I (Enea Hodoş); Înmormîntarea la români. Studiu etnografic (Simion Florea Marian); Naşterea la români. Studiu etnografic (Simion Florea Marian); Scrisori către ţărani (Constantin Mille); Rondele (Alexandru Obedenaru); Mihail Eminescu. Studiu critic (Nicolae Petraşcu), Noi în 1892 (Nicolae Petraşcu); Cartea poporului. Carte de cetire pentru anii din urmă ai şcoalelor poporale, şcoalelor de repetiţiune, cursurile de adulţi şi pentru poporul nostru (Ion Pop-Reteganul); Românii din regatul ungar şi politica maghiară (Ioan Slavici), Novele, I-II (Ioan Slavici); Veronica Micle. Viaţa şi operele sale (Smara); Anecdote populare (Teodor Dimitrie Speranţia); Alte anecdote populare, II (Teodor Dimitrie Speranţia); Fabula în genere şi fabulişti români în specie (Teodor Dimitrie Speranţia); Le Rhapsode de la Dambovitza (Elena Văcărescu); Curentul Eminescu. Conferinţă ţinută la Ateneu (Alexandru Vlahuţă).

Mai 21, se înfiinţează Partidul Socialist Sicilian (la Palermo); iunie 23, camerele de Muncă din Italia se întrunesc la Parma şi se organizează în federaţie; august 6, se reunesc la Imola formaţiunile Partidului Socialist Revoluţionar (anarhist) pentru a adera la Partidul Muncitorilor (condus de Turati), viitorul Partid Socialist Italian; august 13, prin adoptarea la Budapesta a unui decret de lege (XXV/1893) care reglementa de către stat sistemul de salarizare a profesorilor din şcolile elementare comunale şi confesionale, unde salariile ridicate fixate de stat nu puteau fi suportate de comune, se face un pas decisiv în desfiinţarea şcolilor ne-maghiarilor şi în politica maghiară de deznaţionalizare a populaţiei ne-maghiare; septembrie 2, congres al Partidul Muncitorilor (condus de Turati), la Reggio-Emilia. Partidul îşi schimbă numele în Partidul Socialist al Muncitorilor Italieni, iar ulterior în Partidul Socialist Italian. Revendicările formulate cu această ocazie cuprind: ziua de muncă de 8 ore, legislaţie socială, vot universal, apărarea instituţiilor constituţionale. Formaţiunea politică se plasează pe poziţii opuse faţă de autoritarismul lui Crispi;

Aprilie 12-15, congres de constituire a Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România, organizat la Bucureşti; mai 23, se emite legea tocmelilor agricole în România, avînd drept consecinţă ameliorarea situaţiei economice a ţărănimii; iunie 23-24, conferinţa Partidului Naţional Român din Transilvania, la Sibiu, susţine Memorandumul şi protestează împotriva persecuţiilor la care erau supuşi oamenii politici români din Transilvania; decembrie 21, este parafat un nou cod comercial între România şi Austro-Ungaria, în baza clauzei naţiunii celei mai favorizate, încheindu-se astfel războiul comercial dintre cele două state.

Moş Teacă. Din cazarmă (Anton Bacalbaşa); Elemente de istoria românilor, I-III (Neculae Beldiceanu, 1893-1894); Poezii (Neculae Beldiceanu); Doine (Neculae Beldiceanu); Petru Maior (Gheorghe Bogdan-Duică); O călătorie în satele româneşti din gubernia Kerson (Teodor T. Burada), Cîntecul lui Mihai Viteazul la românii din Bithinia (Asia Mică) (Teodor T. Burada); S-au dus în ţară (Ilarie Chendi); Între vis şi viaţă (Barbu Ştefănescu Delavrancea); Renegatul. Melopee în trei acte (Mircea Demetriade); Instrucţiunea în Englitera (Moses Gaster); Amintiri asupra Istoriei regenerărei române sau Evenimentele de la 1848 (Ion Heliade Rădulescu); Cântarea dimineţei. Cuvintele de -, Musica de B. Fianchetti (Ion Heliade Rădulescu); Manual de istoria literaturii române (Enea Hodoş); Poezii (Nicolae Iorga), Schiţe din literatura română, I-II (Nicolae Iorga, 1893-1894); Satire poporane române (Simion Florea Marian); Nuvele (Sofia Nădejde); Scrieri complecte, I-VI (Iacob Negruzzi, 1893-1897); Teatru (Dimitrie Ollănescu-Ascanio); Chestiuni politice (George Panu) Sufragiul universal (George Panu); Portrete şi tipuri parlamentare (George Panu); Jocuri copilăreşti, Culese de la aromânii din Macedonia (Pericle Papahagi); Figuri literare contimpurane (Nicolae Petraşcu); Leonat cel tînăr. Istorie în versuri (Ion Pop-Reteganul); Predici şi cuvîntări, studiu introductiv şi note de arhim. Veniamin Micle (Eufrosin Poteca); Gramatica istorică a limbii române pentru clasa a V-a secundară, (Ioan Rădulescu-Pogoneanu); Ardealul, studiu istoric (Ioan Slavici); Despre copiii orfani (Smara); Tot anecdote populare, III (Teodor Dimitrie Speranţia); Homer întinerit. Cartea I din Iliada (Teodor Dimitrie Speranţia); Vorba de acasă (Teodor Dimitrie Speranţia); Proza, I-II (Teodor Dimitrie Speranţia, 1893-1894); Dan (Alexandru Vlahuţă); Dimitrie Cichindeal. Date nouă despre viaţa şi activitatea lui. Discurs de recepţiune (Iosif Vulcan); Ştefan Vodă cel Tînăr (Iosif Vulcan).

1894-1895, puternice mişcări ale “fasciilor” siciliene, reprimate crunt de forţele guvernamentale. Guvernul Crispi interzice, ca urmare, cercurile, asociaţiile şi camerele de muncă coordonate de socialişti, ca şi Partidul Socialist; un congres catolic, organizat la Roma, lansează ideea programatică a reconcilierii între clase.

Mai 2-4, al II-lea Congres al Partidului Social-Democrat din România adoptă o serie de documente cu privire la problemele legate de sistemul electoral, susţinerea votului universal, reglementarea raporturilor de muncă, înfiinţarea cluburilor la sate; mai 7-25: proces al memorandiştilor la Cluj, intentat de oficialităţile maghiare. 14 membri ai Comitetului Central al Partidului Naţional Român din Transilvania sunt condamnaţi la închisoare. Sentinţa stîrneşte reacţii violente din partea opiniei publice româneşti. În toată Transilvania şi în Banat se iau măsuri de preîntîmpinare a unor revolte; iunie 16, guvernul maghiar interzice Partidului Naţional Român din Transilvania. Conducătorii sunt închişi. Vasile Mangra ia iniţiativa înfiinţării unui Consiliu provizoriu de conducere a partidului în ilegalitate; noiembrie 28, la Sibiu se decide organizarea unui Congres al Naţionalităţilor din imperiul dualist, în vederea coordonării luptei naţionale. Cu acelaşi prilej, se protestează împotriva interzicerii Partidului Naţional Român din Transilvania.

Arta pentru artă (Anton Bacalbaşa); Mina Haiduceasa, fata codrilor (George Anton Baronzi); Amilcar Barca, generalissim al Cartaginei (George Bengescu-Dabija); Cuminţenia fetelor (George Bengescu-Dabija); Legende şi balade (Dimitrie Bolintineanu); Bătăuşii. Tablou de moravuri (Ioan M. Bujoreanu); O călătorie la românii din Moravia (Teodor T. Burada); Teatru (Ion Luca Caragiale); Sensitive (Traian Demetrescu); Isprăvile lui Păcală (Petre Dulfu); Aquarele şi poezii în proză (Bonifaciu Florescu); Poezii (Gheorghe din Moldova); Cîntece cătăneşti (Enea Hodoş); Procanon ce cuprinde în sine cele ce sînt de lipsă spre înţǎlesul cel deplin şi adevărat al canoanelor şi a toată tocmeala bisericească spre folosul mai cu seamǎ a românilor, ed. îngrijită de C. Erbiceanu (Petru Maior); Studiu asupra elementului grec ante-fanariot în limba română (George Murnu); Aprodul Purice. Lăpuşneanul. Scrisori... (Costache Negruzzi); Tatăl nostru în cîteva istorioare pe înţelesul tuturor (Ioan S. Neniţescu); Vasile Alecsandri (Dimitrie Ollănescu-Ascanio); Vasile Alecsandri. Studiu critic (Nicolae Petraşcu); Teatru, I (Teodor Dimitrie Speranţia); Mama soacra. Pe neaşteptate. La moşi. De-ale căsniciei, I, teatru (Teodor Dimitrie Speranţia); Poezii vechi şi nouă (Alexandru Vlahuţă); Sărăcie lucie (Iosif Vulcan); Alte orizonturi (Duiliu Zamfirescu).

în România se introduce sistemul “rotativei guvernamentale”, care prevede alternanţa regulată la putere a liberalilor şi conservatorilor; septembrie 18, împăratul Francisc Iosif îi graţiază - datorită insistenţei regelui Carol I al României – pe memorandiştii români din Transilvania, condamnaţi în procesul de la Cluj;

Din viaţa militară (Anton Bacalbaşa); Canoanele şi politica (George Bengescu-Dabija); Condica şireţilor (Teodor T. Burada); O călătorie la românii din insula Veglia (Teodor T. Burada); Iubita. Roman (Traian Demetrescu); Privelişti din viaţă (Traian Demetrescu); Critica “ştiinţifică” şi Eminescu (Mihail Dragomirescu); Scrieri literare (Raicu Ionescu-Rion); Amintiri din Italia. Giosué Carducci (Nicolae Iorga); Moldau und Wallachei. Romänische oder wallachische Sprache und Literatur von Michael Kogalniceano, Berlin, 18 Januar 1837, mit romänischer Übersetzung (Mihail Kogălniceanu); Excelsior, poezii (Alexandru Macedonski); Satire poporane române (Simion Florea Marian); Păsările noastre şi legendele lor (Simion Florea Marian); Sf. Ion cel Nou de la Suceava. Schiţă istorică (Simion Florea Marian); Tradiţii poporane române din Bucovina (Simion Florea Marian); Din chinurile vieţii. Fiecare la rîndul său (Sofia Nădejde); O iubire la ţară (Sofia Nădejde); De la românii din Turcia europeană, studiu etnic şi statistic asupra aromânilor (Ioan S. Neniţescu); Codreana Sînzeiana (Miron Pompiliu); Poveşti din popor adunate. Premiate şi publicate de “Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român” (Ion Pop-Reteganul); Prietenul săteanului român. Sfătuiri în forma de dialog pentru elevi şi adulţi, compusă de ~ cu un adaus de poezii alese (Ion Pop-Reteganul); Din viaţa meseriaşilor. Nuvele (Ioan Popovici-Bănăţeanu); Basmele române în comparaţiune cu legendele antice clasice şi în legătură cu basmele popoarelor învecinate şi ale tuturor popoarelor romanice (Lazăr Şăineanu); Icoane şterse (Alexandru Vlahuţă); Un an de luptă (Alexandru Vlahuţă); Psihologia mulţimei (Nicolae Dimitrie Xenopol); Novele romane (Duiliu Zamfirescu), Lume nouă şi lume veche (Duiliu Zamfirescu).

Martie 1, armata italiană este învinsă în Abisinia, ceea ce duce la demisia guvernului Crispi. Politica italiană din colonii era extrem de impopulară în ţară; martie 10, guvernul Rudini îi amnistiază, sub presiunea opiniei publice, pe cei arestaţi în 1894; conducătorii “fasciilor” italiene redactează un memorandum conţinînd reformele propuse guvernului. Cea mai importantă dintre ele – desfiinţarea taxei protecţioniste pe grîu – nu va fi aplicată, mărind discrepanţele dintre Nordul dezvoltat şi Sudul înapoiat al Peninsulei; octombrie 26, tratat de pace italo-etiopian, prin care se recunoaşte independenţa Etiopiei dar Italia păstrează Eritrea.

Mai 12, este votată legea învăţămîntului românesc, care fixează durata studiilor primare la cinci ani în mediul rural şi patru ani în mediul urban.

Fîntîna zînelor (George Anton Baronzi); O călătorie la românii din Silezia austriacă (Teodor T. Burada); Les sourires glacés (Scarlat Cantacuzino); Schiţe uşoare (Ion Luca Caragiale); Fire de tort (George Coşbuc); Cum iubim (Traian Demetrescu); Acuarele (Traian Demetrescu); Simplu (Traian Demetrescu); Nuvele postume (Traian Demetrescu); Ayméry de Charbonne dans la chanson de pélérinage de Charlemagne (Ovid Densusianu); La prise de Cordres et de Sébille (Ovid Densusianu); Legenda ţiganilor (Petre Dulfu); Prima (Haralamb George Lecca); Satire (Dimitrie Ollănescu-Ascanio); Versuri şi proză (Ion Păun-Pincio); Schiţe (Sextil Puşcariu); “Tribuna” şi tribuniştii (Ioan Slavici); Feciorii şi fiicele noastre (Smara); Patru conferinţe ţinute la Ateneul Român (Smara); L’Ame sereine (Elena Văcărescu); În vîltoare, nuvele (Alexandru Vlahuţă); Iubire, poezii 1880-1895 (Alexandru Vlahuţă).

 G. Toniolo foloseşte pentru prima oară în Italia termenul de “democraţie creştină”; martie, alegeri parlamentare în Italia, la care grupările democrate cîştigă o reprezentare apreciabilă. Grupul socialiştilor creşte la 20 de deputaţi; intelectualii francezi cer revizuirea procesului intentat ofiţerului Dreyfus (acuzat de spionaj pe nedrept

Martie 18, lege românească cu privire la repaosul duminical şi la încă 14 zile legale de sărbătoare peste an. Dar unele întreprinderi industriale sunt exceptate tacit din lege.

Les douleurs cadettes (Scarlat Cantacuzino); Versuri şi proză (George Coşbuc); Optum, tragedie în cinci acte, ed. II (Aron Densuşianu); Sarcasm şi ideal. 1887-1896. Ultimii nouă ani de literatură (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Schiţe umoristice (Enea Hodoş); Versuri (Ştefan Octavian Iosif); Cinci poeme (Haralamb George Lecca); Bronzes (Alexandru Macedonski); Răsplata. Poveşti din Bucovina (Simion Florea Marian); Scrisori către iubită (Constantin Mille); Radu de la Afumaţi, dramă istorică în cinci acte (Ioan S. Neniţescu); Teatrul la români I-II (Dimitrie Ollănescu-Ascanio); Despre agenţii diplomatici. Teză de doctorat (Cincinat Pavelescu); Carte de cetire, I-III (Miron Pompiliu, în colaborare); Bocete adecă cîntări la morţi (Ion Pop-Reteganul); Opşaguri cît pilite cît cioplite şi la lume împărţite (Ion Pop-Reteganul); Snoave (Sextil Puşcariu); Mozaicuri (Smara); Evoluţia individualităţii şi noţiunea de persoană în drept. Teză de licenţă (Constantin Stere); Imnuri păgîne. Versuri (Duiliu Zamfirescu).

 Poezii, I-II (Costache Bălăcescu); Bolnavul fără voie sau Domn căpitan care şi-a pierdut pantalonii (Cezar Bolliac); Les chimères en danger (Scarlat Cantacuzino); Poet-Poetă, roman (N. D. Cocea); Copil din flori, nuvele (N. D. Cocea); Cîteva strofe (Gabriel Donna); De l’influence française sur l’esprit public en Roumanie… (Pompiliu Eliade); Cimiliturile românilor (Artur Gorovei); Secunda (Haralamb George Lecca); Sărbătorile la români. Studiu etnografic I. Cîrnilegile (Simion Florea Marian); Gînduri şi vise (George Murnu); Fără noroc (Sofia Nădejde); Scriitori români contimporani (Nicolae Petraşcu); Juvenilia. Proză şi versuri (Sextil Puşcariu); Două măsuri (Moise Ronetti-Roman); Schiţe din Tîrgovişte (Smara); Anecdote afumate (Teodor Dimtrie Speranţia); Mitologie clasică (Lazăr Şăineanu); Mîţa cu clopot (Iosif Vulcan); Soare cu ploaie (Iosif Vulcan); Prima rochie lungă (Iosif Vulcan); Viaţa la ţară, roman (Duiliu Zamfirescu).

Februarie 14, tentativă a lui Pelloux de a trece prin Parlament proiecte de legi antiliberale; fără acordul Parlamentului, Pelloux este dispus să le transforme în decrete-legi, dar Parlamentul şi Curtea Constituţională sancţionează tentativa ca neconstituţională. Se vor organiza alegeri parlamentare noi pentru depăşirea crizei.

Mai 2-4, congresul al VI-lea al Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România vede dispariţia acestei formaţiuni politice prin plecarea “generoşilor”, care va trece ulterior (1900) la Partidul Naţional Liberal.

 În anul 4000 sau O călătorie la Venus. Roman original (Victor Anestin); Pardon, în colaborare (Anton Bacalbaşa); Bolta rece (Alexandru Cazaban); Povestea unei coroane de oţel (George Coşbuc); Un essai de résurection littéraire (Ovid Densusianu); Tertia. Casta diva (Haralamb George Lecca); Sărbătorile la români. Studiu etnografic, II. Păresimile (Simion Florea Marian); Ghica Vodă, domnul Moldovei (Sofia Nădejde); Fleacuri (Vasile Pop); Novele şi schiţe, din scrierile lui ~ (Ion Pop-Reteganul); De inimă albastră. Dom Paladu. Poezii. Proză (George Ranetti); Clipe de linişte, nuvele (Alexandru Vlahuţă); Gărgăunii dragostei (Iosif Vulcan); Poezii nouă (Duiliu Zamfirescu).