1870-1879

Papa Pius IX determină în Conciliul Vatican I legiferarea infailibilităţii papale; sunt arestaţi la Paris conducătorii Internaţionalei I; aprilie 23, în Parlamentul maghiar, deputaţii Partidului Naţional Paşoptist şi cei ne-maghiari avansează un proiect vizînd modificarea legii naţionalităţilor; iulie 18, enciclica Pastor Aeternus îi acordă Papei puterea supremă în Biserica Catolică şi puterea spirituală de a proclama infailibil adevărul în materie de credinţă şi de morală; iulie 19, Franţa declară război Prusiei; august 4-6, Franţa este înfrîntă, succesiv, la Wissembourg, Froeschwiller, Forbach; august 14-18, bătăliile franco-prusace de la Borny, Rezonville, Gravelotte şi Saint-Privat; septembrie 2, Napoleon al III-lea este încercuit la Sedan şi capitulează; septembrie 19, prusacii asediază Parisul; septembrie 20, la două săptămîni de la capitularea franceză de la Sedan, trupele italiene intră în Roma, care devine capitala Italiei unificate; octombrie 2, populaţia Romei, prin referendum, votează unirea cu Italia; octombrie 9, Gambetta pleacă în balon din Parisul asediat pentru a ajunge la Tours, sediul unei delegaţii guvernamentale; octombrie 27, Franţa semnează actul de capitulare la Bazaine: sfîrşitul războiului franco-prusac; noiembrie 2, Papa Pius IX îl excomunică pe regele Italiei Vittorio Emanuele II, numindu-l “regele briganzilor”; noiembrie 3, plebiscit la Paris, aprobînd crearea unui guvern al apărării naţionale. Guvernul se retrage la Bordeaux.

martie 8, înfiinţarea Monetăriei Statului român; august 20, mişcare anti-dinastică românească, condusă de Al. Candiano-Popescu, care proclamă “Republica de la Ploieşti”, tentativă ridicolă, repede înăbuşită de forţele de ordine.

Sunt întemeiate: Societatea pentru fond de teatru român în Transilvania, Societatea Şcolarilor “Virtus romana rediviva” din Bistriţa-Năsăud

Fidanţarea imperatorelui (Vasile Alexandrescu-Urechia); Politica d. Ioan Ghica ex-bey de Samos (Constantin D. Aricescu); Cǎlǎtoria printre secolii istorici (George A. Baronzi); Dreptul natural public (Simion Bărnuţiu); Pedagogia (Simion Bărnuţiu); Traianida. Poemă epică naţională (Dimitrie Bolintineanu); Menadele, Satire politice, sociale (Dimitrie Bolintineanu); Cleopatra Regina Egiptului (Dimitrie Bolintineanu); Plîngerile României (Dimitrie Bolintineanu); Abecedaru séu Manual de silabism, I, (Ion Heliade Rădulescu); Curs întreg de poesie generale, II Despre epopee, Anatolida sau Omul şi forţele, poema în doe-zeci canturi. I. Empyreul şi Tohu-Bohu; II, Hymnul creaţiunii; III, Viaţa sau Androgynul; IV, Arborul sciinţei; V, Moartea sau fraţii (Ion Heliade Rădulescu); Curs întreg de poesie generale, III, Partea I. Ossianice. Fingal (Ion Heliade Rădulescu); Curs întreg de poesie generale, III, Partea III. Epicele. Infernul dupǎ D. Alighieri (Ion Heliade Rădulescu); Lecturǎ, noţiuni grammaticale (Ion Heliade Rădulescu); Principia de orthographia romana (Ion Heliade Rădulescu); Christianismul şi catlholicismul (Ion Heliade Rădulescu); Epistola deschisă catra dnii protopopi, preoţi, profesori, învăţători şi cătră literaţii români (Marian Atanasie Marienescu); Gîndurile de 40 de nopţi ale lui ~ (Celibi Moise); Citera în Carpaţi, versuri (Alexandru Pelimon); Matei Vodă la monastirea Sadova (Alexandru Pelimon); Lumine şi umbre (Dimitrie Petrino); Balade populare române (Miron Pompiliu);

Harţă răzăşul (Vasile Alecsandri); Sora Agapia sau Călugăria şi căsătoria (Constantin D. Aricescu); Psihologia empirică şi logica (Simion Bărnuţiu); Doi feţi cotofeţi sau doi copii cu părul de aur (Marian Atanasie Marienescu)

Flori de la Tuşnad (Constantin D. Aricescu); O preîmblare pe munţi sau Lumea reală şi lumea ideală (Constantin D. Aricescu); Opere complete, I, Limba română şi tradiţiunile ei (George A. Baronzi); Fulga sau ideal şi real. Roman original (Grigore Haralamb Grandea); Eroii Pindului (Grigore Haralamb Grandea); Seraphita şi Oda Romanilor. Poesii inedite, Sburatorul (Ion Heliade Rădulescu); Legende sau basmele românilor. Ghicitori şi proverburi, I-II (Petre Ispirescu, 1872-1876), Prima verba, poezii (Alexandru Macedonski); Arghir şi Ileana Cosînzeana (Marian Atanasie Marienescu); Apele de la Văcăreşti (Matei Millo); Poezii (Iacob Negruzzi); Novele, I-III (Iosif Vulcan, 1872-1873)

Carbonarii (Constantin D. Aricescu); Condica de venituri şi cheltuieli a vistieriei de la leatul 7202-7212 (1694-1704) (Constantin D. Aricescu); Corespondinţa secretă şi acte inedite ale capilor revoluţiunii române de la 1848, I-III (Constantin D. Aricescu); Încercări literare (Nicolae Gane), Poezii (Nicolae Gane), Poezii nouă (Grigore Haralamb Grandea); Poesie (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Istoria critică a românilor. Pămîntul Terrei Româneşti, I (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Snoave sau poveşti populare (Petre Ispirescu, 1873-1874); Beţia de cuvinte în “Revista contimporană” (Titu Maiorescu); Răspunsurile “Revistei contimporane” (Titu Maiorescu); Poezii populare româneşti I-II (Simion Florea Marian, 1873-1875); Seran şi Zoran, Setilă, Mezilă şi Zorilă (Marian Atanasie Marienescu); Mihai Vereanu (Iacob Negruzzi); Un funcţionar sinucis. Fratele şi sora, roman, (Alexandru Pelimon); Sclavul amorului, roman, I-III (Iosif Vulcan).

Februarie 4, Camera italiană respinge proiectul de lege cu privire la învăţămîntul obligatoriu, deşi 71% din populaţie era analfabetă; august, tentativă de insurecţie bakuniană în Romagna. Bakunin era mult mai cunoscut în Italia epocii decît Karl Marx; octombrie, Franţa retrage nava de război care staţiona încă din 1870 în larg la Civitavecchia, pentru a-l îmbarca la nevoie pe Papă. Din acest an, intransigenţa papală începe să scadă; deşi le interzisese catolicilor italieni să ia parte la viaţa politică, apelul lui nu avusese un efect prea mare, dar i-a scutit de înfrîngere pe unii candidaţi catolici.

Boieri şi ciocoi (Vasile Alecsandri); Istoria revoluţiunei române de la 1821, I-II (Constantin D. Aricescu); Acte justificative la “Istoria revoluţiunei române de la 1821” (Constantin D. Aricescu); Indice de documentele aflate în Arhiva Statului şi nepublicate încă, I-II (Constantin D. Aricescu, 1874-1876); Istoria regimentului al II românesc grǎniţiar transilvan (George Bariţ); Amor - Patria şi Dumnezeu dupǎ poeţii indiani (George A. Baronzi); Vocabular de 2000 termini, idiotisme, locuţiuni, proverbi şi alte dificultǎţi ale limbei franceze traduse în echivalenţele lor din limba românǎ (George A. Baronzi); Tragodia sau mai bine a zice Jalnica Moldovii întîmplare dupǎ răzvrătirea grecilor, 1821 şi Stihuri făcute la Tazlău în vremea închiderii mele acolo, anul 1824, aprilie 20, în vol. M. Kogălniceanu, Cronicele României sau Letopiseţele Moldovei şi Valahiei, III (Alexandru Beldiman); Poveţele lui Mihai Bravul către români la monumentul său (Iorgu Caragiali); Poezii (Matilda Cugler-Poni); Încercări în literatură. Versuri (Ioan Alexandru Lapedatu); Itinerar în Istria şi Vocabular istriano-român, ed. îngrijită şi pref. de T. Maioreseu (Ioan Maiorescu); Critice (Titu Maiorescu); Urieşul cu ochi în frunte. Urga Murga (Marian Atanasie Marienescu); Còpii de pe natură (Iacob Negruzzi); Pseudo-kynegetikòs. Epistolă scrisă cu gînd să fie Precuvîntare la cartea Manualul vînătorului (Alexandru Odobescu); Baia de aramă. Lucifer. Cîteva poezii alese (Alexandru Pelimon).

Martie 18, cade guvernul italian condus de Minghetti; faptul este perceput ca o schimbare majoră, începutul unei “revoluţii parlamentare”; martie 25, Depretis este chemat să formeze un nou guvern; se încheie astfel guvernarea de dreapta. Noul guvern va angaja ţara în mari reforme, pe toate planurile; octombrie, congres muncitoresc la Paris; sfîrşitul Internaţionalei I; octombrie 22, în Transilvania se înfiinţează Partidul Popular Săsesc; noiembrie 5, alegerile din Italia confirmă noul curs politic al ţării; decembrie, conferinţa de la Constantinopol, organizată de Marile Puteri, pentru a se ajunge la un echilibru în conflictul din Balcani.

Guvernul conservator de la Bucureşti, condus de Lascăr Catargiu, este urmat de unul liberal (va dura pînă în 1888), condus de I.C. Brătianu; septembrie, întîlnirea de la Livadia între o delegaţie română, condusă de Ion C. Brătianu şi o delegaţie rusească, în frunte cu însuşi ţarul Alexandru al II-lea; este discutată necesitatea unei înţelegeri privind trecerea armatei ruse pe teritoriul României spre Balcani.

Nicolae I. Apostolescu; Alexandru Ciura; Mihai Codreanu; Anna de Noailles; Hortensia Papadat-Bengescu; Octavian C. Tăslăuanu

Opere poetice, I, Legende şi balade (George A. Baronzi); Nǎtǎrǎii (George A. Baronzi); Fragmente pentru istoria limbei române. Elemente dacice (Bogdan Petriceicu Hasdeu); La Dacia e la Romania. Compendio di Storia rumena. Tradotto dal rumeno e preceduto da una biografia dell’autore per Maria Gr. Stefanescu (Ion Heliade Rădulescu); Aegri somnia (Anton Naum); La gura sobei (Dimitrie Petrino); Goronul lui Horea (Iosif Vulcan); Ranele naţiunii, roman, I-III (Iosif Vulcan).

Începe pontificatul Papei Leon al XIII-lea, care avea ca ideal revenirea Răsăritului spre Roma; ianuarie 25, bătălia de la Smârdan, încheiată cu înfrîngerea armatelor otomane de către aliaţi. În zilele imediat următoare, armatele otomane se vor preda armatei române şi la Vidin şi la Belogradcik; februarie 1, la Kazanlâk este semnat armistiţiul dintre Rusia şi Turcia; februarie 9, la moartea lui Vittorio Emanuele II, îi urmează la tron fiul său, Umberto I (1844-1900); martie 3, tratatul de la San Stefano dintre Rusia şi Turcia, prin care se recunoaşte independenţa României, Serbiei şi Muntenegrului, şi autonomia Bulgariei. Dobrogia este cedată Rusiei care o va putea ceda ulterior României, în schimbul judeţelor româneşti de la sudul Basarabiei; ocupate de Rusia o dată cu întreaga provincie la 1812 şi recuperate abia după războiul Crimeei; martie 6, demisia ministrului italian Crispi, acuzat de bigamie. La 9 martie demisionează întregul cabinet Depretis; iunie 13-iulie 13, are loc Congresul de Pace de la Berlin. Hotărîrile care se iau acolo corespund dorinţelor marilor puteri, statele balcanice rămînînd nemulţumite. Dar acum este desenată harta Europei Centrale pînă la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919. România, Serbia şi Munetenegru sunt proclamate independente (România se obligă să acorde cetăţenie deplină tuturor supuşilor fără deosebire de religie). Rusia anexează cele trei judeţe româneşti din sudul Basarabiei, iar România obţine Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor. România consideră că deciziile Congresului nu ţin cont suficient de contribuţia sa la evoluţia războiului. Italia a luat o poziţie de neangajare; august 18, atentat anarhist asupra regelui Umberto al Italiei; decembrie 19, nou guvern Depretis în Italia, care va legifera măsuri de protecţie a industriei.

Ostaşii noştri (Vasile Alecsandri); Opere complete (Vasile Alexandrescu-Urechia, 1878-1889), O escursiune pe munţi (Constantin D. Aricescu); Alestar (George A. Baronzi); Istoria românilor subt Mihai-Vodă Viteazul urmată de scrieri diverse, precuvîntare şi note de A. I. Odobescu (Nicolae Bălcescu); Poiana lungă. Amintiri (Barbu Ştefănescu Delavrancea); Zur rumänischen Lautgeschichte: I. Die Gutturale Tenuis (Moses Gaster); Histoire critique des Roumains. La Valachie jusqu'en 1400, ed. entièrement refondue, trad. du roumain sous les yeux de l'auteur par Fr. Damé (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Zîna Filma. Geţii şi gepizii în Dacia (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Cuvente den bătrâni, I, Limba vorbită între 1550-1600. Studiu paleografico-linguistic (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Obiceiuri juridice ale poporului român. Programa de B. P. Hasdeu (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Curs de poesie generale. Dramaticele. Brutu. Tragedie în cinci acte dupǎ Voltaire. Scriere posthuma (Ion Heliade Rădulescu); Ithalo, poemă (Alexandru Macedonski); Parizina. După Lord Byron (Alexandru Macedonski); Tradiţiuni poporale române (Simion Florea Marian); Moţii şi Curcanii. 1785-1877 (Alexandru Odobescu); Radu. Poemă (Moise Ronetti-Roman); La Plevna!, dramă într-un act (Gheorghe Sion).

Mai 22, statul ungar dă o lege privitoare la obligativitatea învăţării în limba maghiară în toate şcolile de pe teritoriul său. Legea va fi sancţionată de Parlament abia în 1883.

Octombrie 25, revizuirea articolului 7 din Constituţia României, prin care se înlătură inegalitatea juridică a evreilor în raport cu ceilalţi locuitori ai ţării. În realitate, înlocuirea principiului emancipării cu cel al naturalizării individuale a făcut ca numai un număr mic de evrei să obţină drepturi cetăţeneşti.

Catechismul calvinesc impus clerului şi poporului românesc sub domnia principilor Georgiu Rákoczy I şi II (George Bariţ); Drepturile ovreilor (George Bengescu-Dabija); Zulufenblum sau drepturile evreilor. Canţonetă-satiră (Ioan M. Bujoreanu); Să ne cunoaştem! (Răspuns d-lui G. Bariţiu) (Aron Densuşianu); Negriada. Epopee naţională, I-II (Aron Densuşianu); Basme şi istorii talmudice (Moses Gaster); Cărţile poporane ale românilor în sec. al XVI-lea. Studiu de filologie comparativă (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Trei crai de la Răsărit (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Din poveştile unchiaşului sfătos (Petre Ispirescu, I – 1879, II – 1907); Pe malul gîrlei (Dimitrie Ollănescu-Ascanio); Trei sergenţi - Campania românilor în Bulgaria (Alexandru Pelimon); Dramatice (Gheorghe Sion).