1860-1869

Ianuarie 16, la conducerea cabinetului piemontez, rechemat, Cavour negociază cu Franţa cedarea Nisei şi a Savoiei şi anexarea la Piemont a Toscanei şi Emiliei; ianuarie 19, enciclica papală, promulgată de Papa Pius IX, Nullis certa, pentru asigurarea stărilor bisericii; martie 11-15, plebiscit în Emilia, Parma, Modena, Toscana şi Romagna, confirmînd unirea lor cu Piemontul; martie 24, semnarea tratatului de la Torino, între francezi şi piemontezi, pe baza cărora Nisa şi Savoia sunt cedate Franţei (plebiscitele din 15 şi 22 aprilie vor confirma anexările provinciilor respective); aprilie 2, regele Vittorio Emanuele II deschide noua Cameră nu ca pe una piemonteză, ci italiană; aprilie 3-4, revoltă la Palermo, înăbuşită de trupele regale napolitane; mai 5-6, detaşamentul de voluntari al lui Garibaldi se îmbarcă la Genova, într-o expediţie de eliberare a Italiei de sud; mai 11, garibaldienii debarcă la Marsala, în sudul Siciliei; mai 14, Garibaldi proclamă “dictatura” în Sicilia, în numele regelui Piemontului, Vittorio Emanuele II; mai 15, garibaldienii înfrîng trupele napolitane la Calatafimi; mai 17, garibaldienii încep asaltul asupra oraşului Palermo, cucerit la 6 iunie, cînd dinastia Bourbonilor va fi detronată; iunie 18, garibaldienii cuceresc Catania; iunie 25, regele Francisc al Napoli-ului încearcă să se salveze reinstituind Constituţia din 1848 şi formînd un guvern liberal-democrat; iulie 7, Garibaldi îl expulzează din Sicilia pe La Forina, care desfăşurase o intensă propagandă pe insulă în favoarea anexării ei la regatul Piemontez; iulie 20-25, Garibaldi cucereşte oraşul Milazzo; predarea lui va marca eliberarea Siciliei; august 20, garibaldienii debarcă în Calabria; septembrie 7, garibaldienii intră în Napoli, primiţi triumfal de populaţie; septembrie 11, armata piemonteză intră pe teritoriul pontifical cu scopul de a-l împiedica pe Garibaldi să ajungă la Roma; acesta cere destituirea lui Cavour, dar – sprijinit de rege – acesta determină respingerea cererii lui Garibaldi; septembrie 15: memorandum adresat principelui Cuza de liderii guvernului maghiar în exil, cu privire la programul comun antihabsburgic şi anti-absolutist; septembrie 17, Mazzini soseşte la Napoli; septembrie 18, trupele regale piemonteze încep operaţiunile în teritoriile pontificale.Cavour a fost determinat să acţioneze de succesele lui Garibaldi, în vreme ce el însuşi considera că anexarea sudului peninsulei la Piemont, cu toate dificultăţile sale economice, nu este un deziderat al regatului în acel moment; octombrie 1-2, trupele napolitane sunt înfrînte la Volturno, ceea ce înseamnă cucerirea Italiei meridionale; octombrie 3, Vittorio Emanuele II, în fruntea trupelor, porneşte către Mezzogiorno; octombrie 20, sancţionarea Diplomei din octombrie, document care reglementează un compromis între tendinţele centraliste şi un început de federalism; conform acestuia, Transilvania redevine principat autonom, ceea ce nemulţumeşte Ungaria; octombrie 21, plebiscit organizat în fostul regat de la Napoli confirmă anexarea la Piemont. Italia îşi asumă astfel problemele politice şi economice ale zonei meridionale; octombrie 26, regele Piemontului este întîmpinat de Garibaldi la Napoli ca rege al Italiei; noiembrie 4, plebiscitele organizate în Marche şi în Umbria consfinţesc anexarea lor la Piemont 

Septembrie, unificare vamală în Principatele Române; noiembrie 18-19, conferinţa de la Timişoara a liderilor politici din Banat cere organizarea provinciei într-un căpitănat românesc autonom sau anexarea sa la Transilvania, devenită deja autonomă; decembrie 27, împăratul decide anexarea Banatului şi Voivodinei la Ungaria 

Se înfiinţează Conservatorul din Iaşi şi Universitatea din Iaşi.

Şoimul Carpaţilor. Poezii istorice (Constantin D. Aricescu); Trîmbiţa Unirii şi Sărbătoarea naţională (9 octombrie 1857 şi 24 ianuarie 1859). Scene politice în versuri (Constantin D. Aricescu); Zînele Carpaţilor (George A. Baronzi); O farsă din zilele noastre (George A. Baronzi); Fă-mă, tată, să-ţi semăn sau Generaţia actuală din generaţia trecută (Costache Bălăcescu), Culegere de fabule (Costache Bălăcescu), Fă-mă, tată, să-ţi semăn sau Generaţia actuală din generaţia trecută. Cîteva fabule, în I. H. Rădulescu, Poezii inedite (Costache Bălăcescu), Vizita domnitorului Principatelor Unite la Constantinopole (Dimitrie Bolintineanu); Elemente de poetică, metrică şi versificaţiune (Timotei Cipariu); Din ale lui Constantin Faca (Heliade Rădulescu); Poezii inedite, (Constantin Faca); Escursiuni în Germania Meridională. Memorii artistice, istorice şi critice (1858) (Nicolae Filimon); Un boem român. Romanţ (Pantazi Ghica); Collectio de brebenei şi viorelle de J. R. Diverse (Ion Heliade Rădulescu); Diverse, II, [Issachar, Englessi şi Francesii sau Dreptul şi datoria, libertatea şi egalitatea]. Studii (Ion Heliade Rădulescu); Diverse, II [Anco o data Progresu, Conservaţia şi Adunarea generalǎ de J. R.] (Ion Heliade Rădulescu); Diverse, V, Poezii inedite [Tandalida, ed. II; Fa-me tata sa-ti sémen sau generatia actuale din generatia trecuta de C. Bălăcescul; Din alle lui Constantin Facà. Françositele] (Ion Heliade Rădulescu); Litteratura. Critica, I (Ion Heliade Rădulescu); Scene istorice din cronicele româneşti. Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna (Alexandru Odobescu); Traian în Dacia, epopee, (Alexandru Pelimon).

Primele alegeri parlamentare din Italia, sistemul electoral fiind cel prevăzut de legea piemonteză din 1848; februarie 18, este convocat la Torino primul parlament al Italiei; martie 4, parlamentul italian întrunit după capitularea de la Gaeta a ultimei rezistenţe a Bourbonilor napolitani, proclamă unificarea Italiei; martie 17, Vittorio Emanuele II este proclamat rege al Italiei; martie 27, parlamentul proclamă Roma capitală a Italiei; iunie 6, moare Cavour; urmaşii săi vor căuta să respecte valorile impuse de el în politica italiană: moderaţia, constituţialismul, ataşamentul faţă de stat. Postul de prim-ministru va fi ocupat (pînă în martie 1862) de Bettino Ricasoli; septembrie, are loc Conferinţa de la Constantinopol. 

în Bucovina este adoptată o nouă constituţie, care acorda mai multe drepturi românilor. Puterea legislativă aparţinea Dietei Bucovinei, în frunte cu un Comitet al Tării şi cu un Căpitan al Tării; guvernul român legiferează obligativitatea oficierii cultului ortodox în limba română; ianuarie 8, înţelegere încheiată de principele Cuza cu Klapka Gyorgyi, reprezentantul Directoratului Naţional Ungar, privitoare la ajutorul românesc în caz de revoltă armată antihabsburgică şi la egalitatea în drepturi a românilor din Transilvania; ianuarie 13-16, conferinţă a liderilor politici români ardeleni, la Sibiu, prezidată de Andrei Şaguna şi de Al. Şterca-Suluţiu. Sunt adoptate două rezoluţii: cu privire la recunoaşterea naţiunii române “ca naţiune politică şi independentă faţă cu celelalte naţiuni”, şi cu privire la utilizarea limbii române în viaţa publică, alături de germană şi de maghiară; februarie 11-12, conferinţa regnicolară de la Alba-Iulia a reprezentanţilor naţiunilor şi confesiunilor transilvane, unde maghiarii cer reintroducerea constituţiei lor din 1849; românii se opun; decembrie 2, Poarta Otomană emite firmanul privind organizarea administrativă a Principatelor, recunoaştere de facto a unirii lor politice şi administrative, dar numai pe perioada domniei lui Cuza; decembrie 23, proclamaţia lui Cuza face cunoscută realizarea unirii Principatelor şi întemeierea naţiunii române 

Noiembrie 4, se înfiinţează la Sibiu “Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român” (A.S.T.R.A. sau Astra), care se va bucura de un prestigiu deosebit în viaţa politică şi culturală a românilor transilvăneni. Primul preşedinte a fost mitropolitul ortodox Andrei Şaguna; premiera operei Tannhäuser, de Richard Wagner

Misterele căsătoriei, I-III (Constantin D. Aricescu, 1861-1886); Despotismul şi constituţia. Estract din mai multe opere politice (Constantin D. Aricescu); Impresiuni din carnavalul 1861 (George A. Baronzi); Heptameron (George A. Baronzi); Eterie sau Jalnicile scene prilejuite în Moldavia din rǎzvrǎtirile grecilor prin şeful lor lui Alesandru Ipsilanti, venit din Rusia la anul 1821… ed. de banul şi cavaleriul Alecu Balica (Alexandru Beldiman); Nemesis. Satire politice, I-II (Dimitrie Bolintineanu); Cestiunea unirii la Constantinopole (Dimitrie Bolintineanu); Culegere de mai mulţi articoli publicaţi atît în străinătate cît în ţară (Cezar Bolliac); Călătorie arheologică în România (Cezar Bolliac); Monastirile din România (Monastirile închinate) (Cezar Bolliac); Soluţia legală a chestiunii rurale (Alexandru Cantacuzino); Ciocoii vechi şi ciocoii noi, poezii (Alexandru Depărăţeanu), Doruri şi amoruri (Alexandru Depărăţeanu); Mateo Cipriani, Bergamo şi Slujnicarii (Nicolae Filimon); Lectura pentru clasa I primaria. Lecţiuni preparatorie, II (Ion Heliade Rădulescu); Progres general între doe hordii şi natio sau Spoiţii cu roşu şi spoiţii cu albu. Mysteru în doe acte (Ion Heliade Rădulescu); Prescurtare de historia Românilor sau Dacia şi România (Ion Heliade Rădulescu); Ruge şi morala evanghelica pentru clasea I primaria (Ion Heliade Rădulescu); Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi Unirea completă a Principatelor (Radu Ionescu); Istoria română naţională pentur tinerimea română (Atanasie Marian Marienescu); Visul de 48 nopţi al lui ~ (Celibi Moise); Independinţa constituţionale a Transilvaniei (Alexandru Papiu Ilarian); 11 Iuniu sau Treisprezece ani în urmă. Un ciorbar şi un zarzavagiu (Mihail Pascaly); Memoriu. Descrierea s. monastiri (Alexandru Pelimon).

Ianuarie 6, la Roma se înfiinţează Congregaţia pentru Bisericile Orientale; mai 1, este definitivat proiectul emigraţiei maghiare, conduse de Kossuth Lajos, pentru o confederaţie a statelor dunărene. Transilvania figurează drept entitate autonomă. Se subliniază necesitatea alianţei cu Serbia şi România; august 3, sfidînd proclamaţia regală care îi dezavua acţiunea, Garibaldi trece în Calabria, cu gînd să organizeze eliberarea Romei; august 29, ciocnire între garibaldieni şi trupele guvernamentale, în care Garibaldi este rănit, închis, apoi amnistiat 

Ianuarie, tulburări ţărăneşti în Muntenia, care încearcă impunerea unui guvern liberal-radical; sunt înăbuşite de armată; februarie 3, primul guvern românesc unic, condus de Barbu Catargiu (conservator); februarie 5, întrunirea la Bucureşti a primului Parlament românesc, în care Cuza proclamă unirea definitivă şi Bucureştiul drept capitală a ţării. Noul stat îşi ia oficial numele de România; aprilie 25, lege a presei în Principatele Unite române; august 13, înfiinţarea Ministerului Afacerilor Străine în Principatele Unite române 

Mai 1, la Cernăuţi (Bucovina, provincie în Imperiul Austriac) se înfiinţează “Reuniunea română de leptură” (fondator – A. Pumnul) 

 Les poèmes barbares [Poemele barbare] (Leconte de Lisle); Salammbô (Gustave Flaubert), Les misérables [Mizerabilii] (Victor Hugo) 

România sub prinţul Bibescu. 1842-1848 (Constantin D. Aricescu); Protest la opiniunea publică contra legei de presă (Constantin D. Aricescu); Chestiunea proprietăţii dezbatută de proprietari şi plugari la 1848 (Constantin D. Aricescu); Reforma legii electorale (Constantin D. Aricescu); Misterele Bucureştilor, I-III (George A. Baronzi, 1862-1864); Legende noui (Dimitrie Bolintineanu); Elena. Roman original de datine politic-filosofic (Dimitrie Bolintineanu); Misterele din Bucureşti, I-II (Ioan M. Bujoreanu); Răspuns adresat d. redactor al ziarului “Românul”… (Alexandru Cantacuzino); Preludele (Grigore Harlamb Grandea), Petru Rareşiu, principele Moldovei (Atanasie Marian Marienescu); Masca pe obraz sau Hai să rîdem (Matei Millo); Anecdote şi poveţe din reflexiele lui ~, vestitul din Ţara Românească (Celibi Moise); Practica lui ~ (Celibi Moise); Din poesiele lui Andrei Murăşanu (Andrei Mureşanu); Tesaur de monumente istorice pentru România, tom I-III (Alexandru Papiu-Ilarian, 1862-1865); Tudor Vladimirescu. Mişcarea de la 1821 (Alexandru Pelimon); Lepturariu românesc cules din scriptori rumâni, I-IV (Aron Pumnul).

La Iaşi se constituie gruparea literară şi politică, de orientare conservatoare, Junimea, sub conducerea lui Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, P.P. Carp, Th. Rossetti; Edouard Manet pictează Olympie şi Petit déjeuner sur l’herbe (Dejun pe iarbă). Începe în pictură mişcarea impresionistă.

Dictionnaire de la langue française [Dicţionarul limbii franceze] (Littré); Voijna i mir [Război şi pace](Lev Tolstoi) 

Zgârcitul risipitor (Vasile Alecsandri); Rusaliile în satul lui Cremene (Vasile Alecsandri); Lipitorile satului. Ultrademagogul şi Ultraretrogradul (Vasile Alecsandri); ); Meditaţii, elegii, epistole, satire şi fabule (Grigore Alexandrescu); O vorbă despre literatura desfrînată ce se încearcă a se introduce în societatea română (Vasile Alecsandrescu-Urechia); Procesul meu pentru “Oda la Grecia” (Constantin D. Aricescu); Strigoiul din Fanar (Constantin D. Aricescu); Elena Dragoş, dramă istorică originală (Gheorghe Asachi); Turnul Butului, dramă originală (Gheorghe Asachi); Călătorii la românii din Macedonia şi Muntele Atos sau Santa-Agora (Dimitrie Bolintineanu); Viaţa lui Mihai Viteazul (Dimitrie Bolintineanu); Viaţa lui Ştefan Vodă cel Mare (Dimitrie Bolintineanu); Viaţa lui Vlad Tepeş şi Mircea Vodă cel Bătrîn (Dimitrie Bolintineanu); Monastirile din România (Monastirile zise Brâncoveneşti) (Cezar Bolliac); Ciocoii vechi şi noi sau Ce naşte din pisică şoareci mănîncă. Romanţ original (Nicolae Filimon); Instituţiunile României. Tabel historicu de la Trajan pânô în dillele nóstre de ~ (Ion Heliade Rădulescu); în Memoria Mariei Paucésca nascuta Zossima (Ion Heliade Rădulescu); La Îmmormêntarea reposatului Ioanne Vacarescul, Oratio funebra, Pronunţiatu la 5 Mart. (Ion Heliade Rădulescu); Pace sau însoçire între Averea nemişcǎtoare şi între Bani sau casǎ de credit reciproc (Ion Heliade Rădulescu); Vot universal şi resvot universal (Ion Heliade Rădulescu); Votul, resvotul universal (Ion Heliade Rădulescu); Practica şi culegeri ale lui ~ (Celibi Moise); Jidovul cămătar. Moldova şi Bucovina (Alexandru Pelimon).

Iunie 20, armata italiană intervine de partea Prusiei în conflictul acesteia cu Austria; septembrie 2, înfiinţarea la Londra a Primei Internaţionale; septembrie–1866, iunie, guvern italian condus de generalul Alfonso La Marmora; sub conducerea sa, se mută capitala la Florenţa (iunie 1865); septembrie 15, convenţie franco-italiană prin care Franţa se obligă să îşi retragă trupele din Italia pînă în 1866. În schimb, Italia se angajează să nu atace teritoriile pontificale; tulburări la Torino, la vestea mutării capitalei la Florenţa, înăbuşite de armată. Primul ministru Minghetti îşi dă demisia; decembrie 8, Papa Pius IX promulgă enciclica Quanta Cura, considerată o respingere a liberalismului şi a valorilor moderne, dar şi o amendare vehementă a socialismului şi comunismului. La numai două luni de la semnarea convenţiei cu Franţa se redeschide problema romană. 

Februarie, legea românească de organizare a armatei, cu patru divizii (la Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Craiova) şi cu domnitorul drept comandant suprem; aprilie 25, guvernul român condus de Mihail Kogălniceanu este sancţionat cu un vot de neîncredere. Domnitorul refuză să accepte demisia guvernului. Miza era constituită de dezbaterile privind legea rurală, declarată inacceptabilă de către conservatori.; mai 14, lovitură de stat la Bucureşti. Domnitorul Cuza dizolvă Adunarea Electivă pe motiv că se opunea legilor propuse de el şi de guvernul Kogălniceanu.  Proclamaţia domnitorului conţine ceea ce va funcţiona ulterior ca o primă constituţie, anume Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris sau Actul adiţional la Convenţiunea din 7/19 august 1858. Prerogativele domnitorului sunt crescute.; mai 22-26, plebiscit în Principatele unite, care aprobă Statutul şi întăreşte puterea executivului; iunie 28, vizită a domnitorului Cuza la Constantinopol, unde se semnează Actul adiţional, deci – se recunoaşte deplina autonomie a Principatelor şi se acceptă lovitura de stat din 14 mai; iulie 14, noua lege electorală românească împarte electorii în două colegii şi lărgeşte participarea la vot prin micşorarea censului; august 26, prin decret domnesc, în Principate este promulgată legea rurală: se desfiinţează obligaţiile feudale, ţăranii sunt împroprietăriţi cu loturile pe care le lucrează, în schimbul unei răscumpărări. Actul urma să intre în vigoare din primăvara anului următor. Prin acest act, 2/3 din pămînturile moşierilor sunt expropriate.. se desfiinţau totodată claca şi dijma; decembrie, Cuza sancţionează Legea instrucţiunii publice: învăţămîntul primar de patru ani este gratuit şi obligatoriu. Se înfiinţează numeroase gimnazii şi licee în oraşe; decembrie, în România se înfiinţează Casa de Economii şi Consemnaţiuni, actualmente cea mai veche instituţie bancară românească cu funcţionare neîntreruptă; decembrie 3, Decretul organic pentru înfiinţarea unei autorităţi centrale sinodale pentru afacerile religiei române este promulgat de Cuza; este prima lege care prevede explicit autocefalia Bisericii ortodoxe române; decembrie 24, reînfiinţarea fostei mitropolii a Transilvaniei de către mitropolitul Andrei Şaguna şi scoaterea ei de sub jurisdicţia mitropoliei sârbe de la Carloviţ.

Iulie 16, înfiinţarea Universităţii din Bucureşti; decembrie 5, la Bucureşti se înfiinţează Muzeul Naţional de Antichităţi; înfiinţarea Conservatorului din Bucureşti.

Orele dalbe (George A. Baronzi); Judecata lui Brînduş. Comedie în trei acte (Ioan M. Bujoreanu); Regulamente pentru vătăşii şi decurii proieptate a se introduce în comunităţile districtului Ţării Făgăraşului (Ion Codru-Drăguşanu); Grigorie Vodă, domnul Moldovei… (Alexandru Depărăţeanu); Luca Stroici, părintele filologiei latino-române (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Filosofia portretului lui Ţepeş. Schiţa iconografică (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Studie critice asupra istoriei române. Cîteva analize literare externe (Raicevich, Wolf, Palanzov, Crusius, Eutropius, Gorczyn) (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Micuţa. Trei zile şi trei nopţi din viaţa unui student (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Proprietarii şi Sǎtenii. Ca în Basarabia. Ca în Bucovina. Cum îi va D. Cogâlniceanul. Pǎrere, Colonie militare (Ion Heliade Rădulescu); Unirea şi unitatea, ed. I, în Instituţiunile României (Ion Heliade Rădulescu); Moldau und Wallachei, în Karl von Rotteck und Karl Welcker, SlaatsLexikon. Encyclopädie der sämmtlichen Staatswissenschaften für alle Stande, dritte Auflage, Bd. I (Ioan Maiorescu); Regulile limbei române pentru începători (Titu Maiorescu); Catastrofa întîmplată boiărilor în muntele Găvanul - 1821, roman (Alexandru Pelimon); Flori de Moldo-România, versuri (Alexandru Pelimon).

Alegeri în Italia, care confirmă reculul dreptei istorice în favoarea “noii stîngi”. Populaţia doreşte o schimbare care să aducă mai puţine impozite; la Paris se deschide primul birou al Internaţionalei I. 

în România este reorganizată justiţia, prin înfiinţarea unor noi instanţe judecătoreşti în teritoriu; politica autoritară a lui Cuza a determinat realizarea unei alianţe între liberali şi conservatori (“monstruoasa coaliţie”) care urmărea răsturnarea domnitorului; februarie 7, cabinetul român reformist prezidat de Mihail Kogălniceanu demisionează; mai 13, intră în vigoare Codul penal român, după modelul celor francez şi prusac; este eliminată pedeapsa cu moartea; iulie 6, înfiinţarea episcopiei ortodoxe române a Caransebeşului, subordonată mitropoliei Transilvaniei; august 15, au loc mişcări anti-cuziste, organizate de conservatori şi de liberalii radicali, înăbuşite de armată; septembrie 1, Dieta de la Sibiu este dizolvată prin decret imperial, iar legislaţia votată anterior este anulată. Se dispune deschiderea unei Diete la Cluj, la data de 19 noiembrie, care va funcţiona după legea electorală de la 1848. În consecinţă, numărul deputaţilor români se va reduce drastic; noiembrie 20, deschiderea Dietei transilvane de la Cluj; decembrie, este sancţionat Codul civil român, care prevedea obligaţia căsătoriei şi a divorţului civil; decembrie 6, Dieta de la Cluj votează anexarea Transilvaniei la Ungaria, deci – desfiinţarea autonomiei provinciei; decembrie 9, protestul delegaţilor români împotriva deciziei Dietei  

Anton Bacalbaşa; Gheorghe Bogdan-Duică; Mărgărita Miller-Verghy; Alexandru Obedenaru; Constantin Stere.

De la terre à la lune [De la pămînt la lună] (Jules Verne); L’après-midi d’un faune [După amiaza unui faun] (Stéphane Mallarmé) 

Femeia română, dupre istorie şi poezie (Vasile Alecsandrescu-Urechia); Balul mortului (Vasile Alecsandrescu-Urechia); Poezii de D. Bolintineanu atît cunoscute, cît şi inedite, I-II (Dimitrie Bolintineanu); Ius Romanum (Teodor Burada); Peregrinul transelvan sau Epistole scrise den ţere straine unui amic în patrie, de la anul 1835 pînă inchisive 1848, I (Ion Codru-Drăguşanu); Convorbiri economice, I-IV (Ion Ghica, 1865-1875); Poezii. Miozotis (Grigore Haralamb Grandea); Ioan Vodă cel Cumplit. Aventurile, domnia, resbelele, moartea lui; rolul său în istoria universală şi în viaţa poporului român (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Trei evrei: jupânul Shylok al lui Shakespeare, domnul Gobseck al lui Balzac şi jupînul Moise al lui Alecsandri (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Două conferinţe despre domnia lui Ştefan cel Mare (Radu Ionescu); Practica lui ~ (Celibi Moise); Mémoire avec pièces justificatives présenté à la Commission internationale pour les couvents dédiés (Costache Negri).

Aprilie 8, tratat de alianţă italo-prusac. În caz de război austro-prusac, Italia va ajuta Prusia şi va obţine,în final, Veneţia; iunie 20, Italia declară război Austriei şi atacă Veneţia; iunie 21, important succes al garibaldienilor împotriva austriecilor, la Bezzeca, în Trentino; iunie 24, înfrîngerea italienilor de către austrieci la Custoza; iulie 20, flota italiană este învinsă de austrieci la Lissa; august 12, acord italo-prusac de încetare a focului, pentru patru săptămîni, semnat la Cormonseste; septembrie, revoltă populară la Palermo, înăbuşită de armată 

Ianuarie 13, în România intră în vigoare Codul civil, realizat după modelul codului napoleonian şi al celui italian; februarie 23, abdicarea lui Cuza, realizată de “monstruoasa coaliţie”; puterea este preluată de o locotenenţă domnească, alcătuită din Lascăr Catargiu, Nicolae Golescu şi colonelul Nicolae Haralambie, împreună cu un guvern provizoriu condus de Ion Ghica. Noua putere caută să evite posibilele mişcări de revoltă ale populaţiei ca urmare a alungării lui Cuza de pe tron; martie 1, înfiinţarea Băncii Naţionale a României; aprilie-mai, mişcări ale ţăranilor grăniceri din sudul Munteniei, provocate de perspectiva anulării reformei agrare a lui Cuza; aprilie 14-20, plebiscit care aprobă venirea pe tronul Principatelor române a prinţului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen; mai 22 (după calendarul vechi, mai 10), Parlamentul român îl proclamă domn pe Carol de Hohenzollern-Sigmaringen; iulie 13, promulgarea Constituţiei române, alcătuită după modelul celei belgiene din 1835; august 11, nouă lege electorală în România, corpul electoral este împărţit în patru colegii pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat. Votul este censitar 

Aprilie 13, înfiinţarea Societăţii literare române, însărcinate cu stabilirea regulilor ortografiei şi gramaticii române. În august 1867 aceasta va deveni Societatea academică română, iar în martie 1869 – Academia Română; octombrie 23, Poarta Otomană îl recunoaşte pe Carol I ca domn, fapt care simbolizează recunoaşterea unirii perpetue a Principatelor române; decembrie 31: O petiţie redactată de George Bariţiu şi semnată de aproximativ 1.500 de fruntaşi ai românilor ardeleni care protestează împotriva anexării Transilvaniei la Ungaria este depusă la tron de Ion Raţiu.

apare la Paris antologia de versuri Le Parnasse contemporain [Parnasul contemporan], ca reacţie la romantismul considerat depăşit de tinerii scriitori  

Poezii populare ale românilor adunate şi întocmite (Vasile Alecsandri); Despre fabule în genere şi în speciale despre Chichindeal (Vasile Alexandrescu-Urechia); Capii revoluţiunei române de la 1848 judecaţi prin propriile lor acte, I (Constantin D. Aricescu); Dizolvarea camerei elective sau Dare de seamă către alegători (Constantin D. Aricescu); Înalta Curte de Justiţie împotriva opiniei publice (Constantin D. Aricescu); Brises d'Orient, Poésies roumaines (traduites par l'auteur lui-même), précédées d'une préface de M. Ph. Chasles (Dimitrie Bolintineanu); Florile Bosforului (Dimitrie Bolintineanu); Călătorii în Asia Mică (Dimitrie Bolintineanu); Viaţa lui Vodă Cuza (Dimitrie Bolintineanu); Poezii umanitare (Cezar Bolliac); Nu e pentru cine se găteşte ci pentru cine se nimereşte (Iorgu Caragiali); Începutul creştinărei la români (Timotei Cipariu); Omul fizic şi intelectual (Ion Ghica); Iadeş. Comedie într-un act (Pantazi Ghica), Sterian Păţitul. Comedie originală în trei acte (Pantazi Ghica); Despre scrierea limbei române (Titu Maiorescu); Practica lui ~ (Celibi Moise); Poezii (Iosif Vulcan).

Instrucţiuni ministeriale italiene susţin cenzura, tot mai viguroasă, a manifestărilor artistice, literare, etc.; martie 10, alegeri generale în Italia, la care 1,9 % din populaţie are drept de vot; aprilie-octombrie, în Italia, ajunge la putere un guvern condus de Urbano Ratazzi; mai 17, deschiderea primului Parlament cu adevărat italian, cu 279 de deputaţi guvernamentali, 181 de opoziţie şi 33 independenţi; septembrie 24, Garibaldi pune la cale din nou eliberarea Romei şi este arestat; octombrie-1869, decembrie, guvern italian de dreapta, condus de generalul Luigi Manerba; octombrie 22, tentativă insurecţională eşuată, la Roma; octombrie 26, un corp expediţionar francez este trimis în ajutorul Papei, care obţinuse protectoratul Franţei pe încă trei ani; noiembrie 3, garibaldienii sunt înfrînţi de francezi. Garibaldi este arestat şi deportat în fortul Varignano 

O nouă Constituţie a Bucovinei, menţinînd autonomia ducatului şi separînd puterea judecătorească de cea administrativă; mai 4, lege prin care se adoptă ca monedă naţională românească “leul”, cu subdiviziunea sa “banul”, şi se trece la sistemul zecimal; iunie 20, anularea legilor cu privire la egala îndreptăţire a naţiunii române din Transilvania, respectiv la utilizarea limbii române în justiţie şi administraţie 

Thérèse Raquin (Emile Zola), piatră de hotar a curentului naturalist; Das Kapital [Capitalul] (Karl Marx); Le Confessioni d’un Italiano, o le confessioni di un ottuagenario [Mărturisirile unui italian sau confesiunile unui octogenar] (Ippolito Nievo:) 

Millo director sau mania posturilor (Vasile Alecsandri); Despre elocinţa română (Vasile Alexandrescu-Urechia); Poezia în faţa politicei (Vasile Alexandrescu-Urechia); Dare de seamă către alegătorii mei din colegiul II, districtul Muscel (Constantin D. Aricescu); Nuvele istorice a României (Gheorghe Asachi); Satire (George A. Baronzi); Dreptul public al românilor (Simion Bărnuţiu); Alexandru Lăpuşneanu şi după bătălia de la Călugăreni (Dimitrie Bolintineanu); Conrad, poemă în patru cînturi şi note explicative (Dimitrie Bolintineanu); Călătorii în Egipt (Dimitrie Bolintineanu); Mihai Viteazul, condamnat la moarte (Dimitrie Bolintineanu); Ştefan Vodă cel Bărbat, dramă în patru acte, Poezii noi (Dimitrie Bolintineanu); Teatru Naţionale în Tara Românească (Costache Caragiali); Răzvan Vodă (Bogdan Petriceicu Hasdeu); Poesia română. Cercetare critică, urmată de o alegere de poesii (Titu Maiorescu); Poesia popurala, II (Atanasie Marian Marienescu); Gîndurile a 40 de nopţi ale lui ~ (Celibi Moise); Epoca glorioasă a lui Mihai Viteazul (Alexandru Pelimon); Flori de mormînt (Dimitrie Petrino).

Decembrie 6, prin aprobarea legii XLIV/1868 de către împărat, se consfinţeşte oficial teza existenţei unei singure naţiuni politice în Transilvania, şi a unei singure limbi naţionale, cea a statului unitar maghiar 

 Ianuarie 20, tratat de alianţă între România şi Serbia; mai 15, liderii politici români din Transilvania se întrunesc şi adoptă Pronunciamentul de la Blaj în care protestează împotriva anexării Transilvaniei la Ungaria, cer respectarea hotărîrilor Adunării de la 3/15 mai 1848, autonomia provinciei în baza Diplomei leopoldine şi a Pragmaticii sancţiuni, aplicarea legislaţiei votate de Dieta de la Sibiu şi convocarea unei Diete a Transilvaniei cu adevărat reprezentative; iunie 24, împăratul sancţionează despărţirea Bisericii ortodoxe române de cea sîrbă; septembrie 28, Congresul naţional-bisericesc de la Sibiu al ortodocşilor români din Transilvania şi Ungaria formulează principiile autonomiei mitropoliei ortodoxe într-un Statut organic, care va fi sancţionat de împărat în 1869; octombrie 12, ia fiinţă “Asociaţia generală a muncitorilor din Timişoara”, care se va afilia în anul următor Internaţionalei. Liderii ei sunt Carol Farcaş şi Gheorghe Ungureanu 

Patria română (Vasile Alecsandrescu-Urechia); Fabule alese (George A. Baronzi); Dreptul natural privat (Simion Bărnuţiu); Rienzi (Samson Bodnărescu); Drame historice (Dimitrie Bolintineanu); Ştefan Gheorghe Vodă sau Voi face doamnei tale ce ai făcut jupînesei mele (Dimitrie Bolintineanu); Curs întreg de poesie generale, I, Geniul Limbelor, Tractat de versificaţiune, Poemǎ didacticǎ, Sapphice, Lamartiniane, Imitaţiuni, Tergoveştene, Intime (Ion Heliade Rădulescu); Litteratură = politicǎ (Ion Heliade Rădulescu); Contra Scoalei Bărnuţiu (Titu Maiorescu); Practica lui ~ (Celibi Moise); Revoluţiunea română din anul 1848. Muşătoiul, roman, (Alexandru Pelimon); Muza românească. Compuneri originale şi imitaţii din autori Europei (Constantin Stamati).