Politică europeană |
5 mai, Napoleon moare pe insula Sfīnta Elena; 23 martie, trupele austriece intră īn Napoli; Ferdinand I de Bourbon abrogă Constituţia; la Nola, răzvrătire a unui pluton de cavalerie, urmare a căreia suveranul, Ferdinand I, este constrīns să accepte o constituţie precum cea spaniolă din 1812; insurecţie siciliană, căreia īi urmează proclamarea independenţei insulei; 9-10 martie, īn Piemonte, izbucneşte insurecţia condusă de Santorre di Santarosa; Vittorio Emanuele I abdică īn favoarea fratelui său, Carlo Felice, īn absenţa căruia regenţa este asumată de nepotul Carlo Alberto, care īmbrăţişează cauza insurgenţilor, jurīnd fidelitate constituţiei. Carlo Felice nu aprobă decizia nepotului său şi īi ordonă să se alăture armatei pentru a lupta īmpotriva insurgenţilor. Carlo Alberto părăseşte Torino, īn vreme ce armata reprimă revolta. Īn Lombardia-Veneto, sunt judecaţi exponenţii liberalismului Maroncelli, Pellico şi Confalonieri; iunie, la Paris, izbucnesc mişcări revoluţionare |
Politică romānească |
23 ianuarie, Vladimirescu dă citire Proclamaţiei de la Padeş, program al revoluţiei romāneşti; sfīrşitul lui ianuarie, Vladimirescu se retrage īn Oltenia, pentru a-şi constitui o armată şi a se aproviziona; īn Muntenia şi īn Moldova, izbucneşte prima revoluţie īndreptată īmpotriva jugului otoman; 6 martie, Alexandru Ipsilanti īn fruntea unei mici armate eteriste traversează Prutul, intrīnd īn Moldova; īn acelaşi timp, Tudor Vladimirescu, īn fruntea armatei sale, se īndreaptă către Bucureşti; 13 martie, Ipsilanti se īndreaptă către Bucureşti; 18 martie, Vladimirescu ajunge la Slatina, unde declară că obiectivul lui este independenţa Munteniei: principatul trebuie scos de sub suzeranitate otomană şi de sub stăpīnire fanariotă; 28 martie, Vladimirescu ajunge la porţile Bucureştiului; se răspīndeşte vestea că trupele ruseşti nu vor interveni īn ajutorul răsculaţilor; 18 aprilie, Ipsilanti ajunge la Bucureşti; un acord īntre cei doi conducători prevede ca Vladimirescu să păstreze controlul asupra Munteniei, īn vreme ce Ipsilanti se va īndrepta spre nord, către Tārgovişte. Ajutorul neacordat al Rusiei determină eşectul răscoalei; 13 mai, trupele otomane intră īn Muntenia şi īn Moldova; 27 mai, Vladimirescu părăseşte capitala şi se īndreaptă către lOltenia, unde se alătură trupelor lui Ipsilanti; 8 iunie, Ipsilanti, bănuindu-l pe Vladimirescu de a fi trădat cauza revoluţionarilor greci, īl arestează şi īl condamnă la moarte; 29 iunie, turcii īl īnfrīng pe Ipsilanti la Drăgăşani, obligīndu-l să se refugieze īn Transilvania |
Societate, cultură |
La Academia Grecească din Bucureşti se īnchid cursurile (iniţiate īn 1689 |
Periodice |
La Firenze, Gian Pietro Vieusseux īntemeiază revista LAntologia [Antologia] |
Autori, s-au născut |
Gustave Flaubert; Charles Baudelaire; Feodor Mihailovici Dostoievski |
Autori, au murit |
John Keats; Joseph de Maistre; Carlo Porta; Petru Maior |
Opere străine |
Cinque mai [Cinci mai] (Alessandro Manzoni); Poesie edite in dialetto milanese [Poezii editate īn dialect milanez] (Carlo Porta); Storia del reame di Napoli dal 1743 sino al 1825 [Istoria regatului Neapole-ului de la 1743 la 1825] (Pietro Colletta); Les soirées de Sankt Petersbourg [Serile de la Sankt Petersburg] (De Maistre) |
Opere romāneşti |
Istoria lui Şofronim şi a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai marelui din Milet (Vasile Aaron); Risipirea cea de pre urmǎ a Ierusalimului (Ioan Barac) |
Politică europeană |
La Epidaur are loc congresul patrioţilor greci; este promulgată declaraţia de independenţă a Greciei; īn Spania, este restaurată suveranitatea lui Ferdinando al VII-lea de Bourbon; īn Portugalia, revine pe tron Juan al VI-lea, care acceptă constituţia şi convocarea Parlamentului bicameral; Portugalia recunoaşte independenţa Braziliei; |
Politică romānească |
sfīrşitul regimului fanariot; pe tronul Valahiei urcă Grigore Ghica (1828); īn Moldova, e numit principe Ioan Sandu Sturdza (1828); demnitarul Ioanică Tăutu, consilierul principelui Ioan Sandu Sturdza, elaborează proiectul īn 77 de puncte cunoscut sub numele de Constituţia cărbunară |
Societate, cultură |
La Arad, e īntemeiat Seminarul ortodox (Seminarul de la Arad) |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
Percy Bysshe Shelley; Vasile Aaron |
Opere străine |
Adelchi, La Pentecoste, Discorso sopra alcuni punti della storia longobardica in Italia [Adelchi, Săptămīna mare, Discurs despre anumite puncte ale istoriei longobarde īn Italia] (Alessandro Manzoni) |
Opere romāneşti |
Wörterbuchlein Deutsch und Wallachisches (Ioan Molnar-Piuariu), Elementa Grammaticae latinae (Ioan Molnar-Piuariu) |
Politică europeană |
Trupele franceze cuceresc fortăreaţa Trocadero de la Cadiz, unde se refugiase guvernul liberal spaniol īn Portugalia, fiul lui Juan al VI-lea restabileşte precedentul ordin de promulgare a Constituţiei; proclamarea independenţei Mexicului |
Politică romānească |
Societate, cultură |
Periodice |
Autori, s-au născut |
Constantin D. Aricescu |
Autori, au murit |
Vincenzo Cuoco |
Opere străine |
Racine et Shakespeare [Racine şi Shakespeare] (Stendhal); Sul Romanticismo [Despre Romantism] (Alessandro Manzoni) |
Opere romāneşti |
Politică europeană |
16 septembrie, moare Ludovic al XVIII-lea, urcă pe tron Carol al X-lea; guvernul englez legalizează activităţile sindicale |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
|
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
|
Autori, au murit |
George Gordon Byron |
Opere străine |
Discorso sopra lo stato presente dei costumi deglItaliani [Discurs despre stadiul actual al obiceiurilor italienilor] (Giacomo Leopardi) |
Opere romāneşti |
Istoria scripturii Vechiului Testament spre īntrebuinţarea romāneştii tinerimi (tr. de Costache Veniamin) |
Politică europeană |
29 mai, Carol al X-lea este īncoronat rege al Franţei; moare ţarul Alexandru I, īi succede fratele Nicolae I (1855); 26 decembrie, izbucneşte revolta decabristă |
Politică romānească |
Societate, cultură |
Periodice |
Autori, s-au născut |
Dimitrie Bolintineanu |
Autori, au murit |
Nicolae Văcărescu |
Opere străine |
Idilli (Idile, Giacomo Leopardi) |
Opere romāneşti |
Caracteruri (Barbu Paris Mumuleanu); Plīngerea şi tīnguirea Valahiei asupra nemulţemirii streinilor ce au derăpănat-o (Barbu Paris Mumuleanu); Abeţedar greco-romānesc cu frumoase dialoguri. Cules din mai multe cărţi prin ~, şi G. Librier (Grigore Pleşoianu); Odă din partea opştiei īntru slava nunţii luminării sale prinţesii Elenco Sturdza (Daniil Scavinschi) |
Politică europeană |
|
Politică romānească |
La Ackerman, este semnată convenţia ruso-turcă prevăzīnd realizarea regulamentelor organice pentru orgranizarea internă a Principatelor. Regulamentele sunt elaborate de două comisii de nobili munteni şi moldoveni, conduse de consulul general Minciaki. Textul este discutat la Petersburg, apoi supus aprobării Adunării Generale de la Bucureşti şi de la Iaşi şi este ratificat de Poartă |
Societate, cultură |
|
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
|
Autori, au murit |
Opere străine |
Poesie edite e inedite [Poezii editate şi inedite] (Carlo Porta) |
Opere romāneşti |
Īnsemnare a călătorie mele, Constantin Radovici din Goleşti, făcută īn anul 1824, 1825, 1826 (Dinicu Golescu); Adunare de pilde bisericeşti şi filosoficeşti, de īntāmplări vrednice de mirare, de bune gānduri şi bune neravuri, de fapte istoriceşti şi anecdote, tălmăcite de pre limba grecească īn cea romānească (tr. de Dinicu Golescu); Cuvinte panighirice şi moralnice (Eufrosin Poteca) |
Politică europeană |
|
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
La Bucureşti, e īntemeiată Societatea Literară Romānă |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
Ugo Foscolo |
Opere străine |
Préface au drame historique Cromwell [Prefaţă la drama istorică Cromwell] (Victor Hugo); I promessi sposi [Logodnicii] (A. Manzoni) |
Opere romāneşti |
T. Vamva, Elementuri de filosofie morală (tr. de Dinicu Golescu); Psaltirea prorocului şi īmpărat[ului] David (tr. de Ioan Prale) |
Politică europeană |
Izbucneşte războiul ruso-turc |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
Este īntemeiată Societatea revoluţionară secretă romāno-polonă condusă de polonezul A. David; se redeschide Academia Grecească din Iaşi (1707) |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Lev Nicolaevici Tolstoi; George A.(nton) Baronzi |
Autori, au murit |
Vincenzo Monti; Ioan Cantacuzino |
Opere străine |
A Silvia [Către Silvia] (G. Leopardi) |
Opere romāneşti |
Respundere dezgurzătoare la cīrtirea cea din Halle īn anul 1823 sub titula: Erweiss dass die Walachen nicht römischer Abkunft sind (Adecă Arătare cum că romānii nu sunt viţă de romani) de C. consiliar de făcută (Damaschin Bojīncă); Abeţedar īnlesnitor pentru īnvăţătura copiilor (Grigore Pleşoianu ); Cele dintīi cunoştinţe pentru trebuinţa copiilor care īncep a citi, īn appendice: Idee repede despre istoria romānilor (Grigore Pleşoianu ) |
Politică europeană |
Tratatul de la Adrianopol recunoaşte independenţa Greciei; pe tronul grec urcă principele german Otto I; nu fac parte din regatul grec Tesalia, Epirul, insulele Ionice şi Creta; īn Anglia este abolit The Test Act |
Politică romānească |
14 septembrie, prin tratatul de la Adrianopol se īncheie războiul ruso-turc, Dunărea devine graniţa dintre Imperiul Otoman şi principatele moldo-valahe, cărora li se recunoaşte autonomia administrativă. Sunt restituite oraşele supuse autorităţii otomane, aflate pe malul stīng al Dunării şi sunt eliminate restricţiile de navigaţie şi de comerţ impuse principatelor de către turci. Rusia are dreptul de a interveni īn apărarea principatelor. O consecinţă importantă a tratatului de la Adrianopol este elaborarea Regulamentelor organice, care prevăd introducerea legilor fundamentale īn ambele Principate; noiembrie, īncepe īn Principate protectoratul rusesc īncredinţat generalului P. Kiseleff, numit preşedinte al Divanurilor din Moldova şi Muntenia (1834) |
Societate, cultură |
|
Periodice |
La Iaşi, Gheorghe Asachi īntemeiază revista Albina romānească; la Bucureşti, Ion Heliade Rădulescu īntemeiază revista Curierul romānesc; |
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Le ricordanze, La quiete dopo la tempesta,Il sabato del villaggio, Il canto notturno di un pastore errante dellAsia [Amintirile, Liniştea de după furtună, Cīntecul de noapte al unui păstor rătăcitor prin Asia] (Giacomo Leopardi); Les Orientales [Orientalele] (Victor Hugo); Wilhelm Meisters Wanderjahre [Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister] (W. Goethe); Le Nouveau Monde industriel [Noua lume industrială] (Charles Fourier) |
Opere romāneşti |
Abeţedar franţezo-romānesc pentru tineri īncepători (Grigore Pleşoianu ); Marmontel, Aneta şi Luben [Aneta şi Luben] (tr. de Grigore Pleşoianu ); J. Th. Heineccius, Filosofia cuvīntului şi a năravurilor (tr. de Eufrosin Poteca) |
Politică europeană |
16 mai, īn Franţa, Carol al X-lea dizolvă Camerele şi emite patru ordonanţe cu care limitează libertatea presei şi pe cea de asociere, cere alegeri noi şi amplifică censul necesar pentru vot; 27-28-29 iulie, la Paris, izbucneşte revoluţia din iulie; 31 iulie, Carol al X-lea este constrīns să abdice şi să părăsească ţara; 9 august, Louis Philippe dOrléans e īncoronat rege al Franţei; octombrie-decembrie, mişcări revoluţionare la Paris; 25 august, īncepe lupta pentru independenţă a Belgiei, care se īncheie prin realizarea unei monarhii constituţionale, pe tron urcīnd principele german Leopold I; noiembrie, Polonia se răscoală īmpotriva ţarului |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
Inaugurarea căii ferate Manchester-Liverpool |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
Opere străine |
Le rouge et le noir [Roşu şi negru] (Stendhal); Harmonies poétiques [Armonii poetice] (Lamartine); Hernani [Hernani] (V. Hugo); Cours de philosophie positive [Curs de filosofie pozitivă] (Auguste Comte) |
Opere romāneşti |
Viaţa Contelui de Comminj sau Triumful virtuţii asupra patimii amorului (tr. de Simeon Marcovici); Versuri muziceşti (Anton Pann); Limba franţuzească şi ortografia ei sau Gramatica franţuzească foarte īnlesnitoare, de D. Fournier, iar romāneşte de ~ (tr. de Grigore Pleşoianu); Poezii alese (Iancu Văcărescu) |
Politică europeană |
Carlo Alberto de Savoia devine rege al Sardiniei; februarie, la Modena, Ciro Menotti conduce insurecţia care se extinde foarte repede la teritoriile vecine: ducatul Parmei, Statul Pontifical, Bologna, Marche, Umbria; Papa Gregorio al XIV-lea cere intervenţia austriecilor care potolesc revolta; Giuseppe Mazzini īntemeiază Tīnăra Italie; septembrie, trupelele ţariste ocupă Varşovia, ţara fiind supusă unei intense rusificări |
Politică romānească |
1° iulie, īn Muntenia este aplicat Regulamentul Organic |
Societate, cultură |
|
Periodice |
La Roma, Pietro Tosi īntemeiază Rivista teatrale. Giornale drammatico, musicale e coreografico [Revista teatrală. Jurnal dramatic, muzical şi coregrafic] |
Autori, s-au născut |
Ippolito Nievo; Pantazi Ghica |
Autori, au murit |
Opere străine |
Notre Dame de Paris (Victor Hugo); Introduction ą lhistoire universelle [introducere la istoria universală] (J. Michelet) |
Opere romāneşti |
Funie sau frīnghie īntreită (tr. de Costache Veniamin); Iubitorul de īnţelepciune (tr. de Costache Veniamin); Levizac şi Moysant, Regulile sau grammatica (tr. de Ion Heliade Rădulescu; Fanatismul sau Mahomet Proorocul (tr. de Ion Heliade Rădulescu); Culegere din cele mai frumoase Nopţi ale lui Young (tr. de Simeon Marcovici ); Poezii deosebite sau Cīntece de lume (Anton Pann); Deosebite istorii morale desfătăitoare şi pline de invăţătură, traduse din franţuzeşte şi greceşte de ~ (tr. de Grigore Pleşoianu ); Fenelon, Īntīmplările lui Telemah, fiul lui Ulise, acum īntīi traduse din franţuzeşte de ~ (tr. de Grigore Pleşoianu ) |
Politică europeană |
Papa Gregorio al XVI-lea promulgă enciclica Mirari Vos, prin care proclamă ireconciliabilitatea ideologiei liberale cu principiile Bisericii catolice; reforma sistemului electoral englez (Reform Act) |
Politică romānească |
1° ianuarie, īn Moldova este aplicat Regulamentul Organic |
Societate, cultură |
īn Franţa, apare prima revistă feministă, La femme libre [Femeia liberă] |
Periodice |
La Napoli, se īntemeiază revista Il Progresso delle Scienze, delle Lettere e delle Arti [Progresul Ştiinţelor, Literelor şi Artelor] |
Autori, s-au născut |
|
Autori, au murit |
Johann Wolfang Goethe |
Opere străine |
Le mie prigioni [Īnchisorile mele] (Silvio Pellico); Les amants [Amanţii] (Alfred de Vigny) |
Opere romāneşti |
Eliezer şi Neftali (Grigore Alexandrescu); Anticile romanilor acum īntīia oară romāneşte scrise (Damaschin Bojīncă); Marmontel, Bǎrbatul bun (tr. de Ion Heliade Rădulescu); Marmontel, Femea bunǎ (tr. de Ion Heliade Rădulescu); L. B. Francoeur, Aritmetica (tr. de Ion Heliade Rădulescu); Īndreptătorul beţivilor (Anton Pann) |
Politică europeană |
Lamartine este ales deputat |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
La Bucureşti, este īntemeiată Societatea Filarmonică |
Periodice |
La Roma, Gaspare Servi īntemeiază revista Il Tiberino. Giornale periodico per servire alla storia delle arti belle e alla erudizione degli amatori e cultori di esse [Tiberinul. Jurnal periodic pentru a servi istoriei artelor frumoase şi erudiţiei celor care le iubesc şi le cultivă] |
Autori, s-au născut |
|
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Eugénie Grandet (Honoré de Balzac); Faust, partea a II-a (J. W. Goethe) |
Opere romāneşti |
Istoria besericei romānilor atāt a cestor dincoace, precum a celor dincolo de Dunăre (Petru Maior); Ecloga. Īntru mărirea Măriei Sale ... Domnu D. loan Lemenyi ... (Timotei Cipariu); Abeţedar moral şi religios sau Lecţii scoase din sfīnta scriptură, acum īntīi tradus din franţuzeşte şi adăogat pentru īnvăţătura copiilor de ~ (tr. de Grigore Pleşoianu); Engolpion de aur sau Desluşirea īnţelesului icoanei lui Chevit Tebeanul carea să şi adaogă la sfīrşit īnsoţită de mai multe istorii frumoase şi moraliceşti, traduse din greceşte şi franţuzeşte de ~ (tr. de Grigore Pleşoianu) |
Politică europeană |
Giuseppe Mazzini īntemeiază Tīnăra Europă; Giuseppe Garibaldi participă la insurecţia de la Genova, al cărei eşec īl obligă să se exileze īn America Latină; izbucnesc revolte muncitoreşti la Lyon şi la Paris; īn Prusia, este īntemeiată Legea Vamală Germană (Deutscher Zollverein), care favorizează industrializează şi unificarea germană sub controlul Prusiei |
Politică romānească |
Alexandru Ghica devine principe īn Muntenia (1842); Mihail Sturdza devine principe īn Moldova (1849); se īncheie administraţia militară a generalului Kiseleff |
Societate, cultură |
La Bucureşti, e īntemeiată Şcoala de Mimică şi Declamaţiune a Societăţii Filarmonice |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Vasile Alexandrescu-Urechia; Ioan M Bujoreanu; Alexandru Depărăţeanu; Radu Ionescu; Alexandru Odobescu; Alexandru Sihleanu |
Autori, au murit |
Samuel Taylor Coleridge |
Opere străine |
Pan Tadeusz (Adam Mickiewicz); Paroles dun croyant [Cuvintele credinciosului] (La Mennais) |
Opere romāneşti |
Dumnezeieştile liturghii (tr. de Costache Veniamin); Din scrierile lui Byron (tr. de Ion Heliade Rădulescu); Curs de retorică Simeon Marcovici); Hristoitie sau Şcoala moralului (Anton Pann); Ermiona, mireasa lumii celeilalte, tragedie patetică īn cinci acturi tradusă din nemţeşte de ~ (Iancu Văcărescu); Regulu, tragedie īn cinci acte, din lb. germană tradusă de ~ (Iancu Văcărescu) |
Politică europeană |
Ferdinand I devine īmpăratul Austriei (1848) |
Politică romānească |
Adunarea Generală moldoveană votează textul Regulamentului şi articolul suplimentar care prevedea ca, īn caz de modificare constituţională, aceasta să fie obligatoriu aprobată de puterile suverane protectoare. |
Societate, cultură |
La Iaşi, īn 16 iunie, se inaugurează Academia Mihăileană; la Bucureşti, este construit Palatul Ştirbey |
Periodice |
La Bucureşti, se īntemeiază revista Gazeta Teatrului Naţional |
Autori, s-au născut |
Giosuč Carducci |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
De la démocratie en Amérique [Despre democraţie īn America] (Alexis de Tocqueville); Le Pčre Goriot [MoşGoriot] (Honoré de Balzac); Les Nuits [Nopţile] (Alfred de Musset); Canti [Cīnturile] (G. Leopardi) |
Opere romāneşti |
Alzira sau americanii (tr. de Grigore Alexandrescu); Operile lui Bolliac. Meditaţii (Cezar Bolliac); Moličre, Amfitrionul (Ion Heliade Rădulescu); Triizăci de ani sau viaţa unui jucători de cărţi, melodramă īn trii zile, tradusă din franţozăşte de căminarul C. Negruzzi (Costache Negruzzi) |
Politică europeană |
|
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
La Iaşi este īntemeiat Conservatorul Filarmonic-Dramatic |
Periodice |
La Torino se īntemeiază revista Il Subalpino [Subalpinul]; la Bucureşti, apare revista Curiosul; la Bucureşti, apare revista Muzeu Naţional |
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
Opere străine |
Le Lys dans la vallée [Crinul din vale] (Honoré de Balzac); La Confession dun enfant du sičcle [Confesiunea unui copil al secolului] (Alfred de Musset); Über die Verschiedenheit des menschlichen Sprachbaues und ihren Einfluss auf die geistige Entwickelung des Menschengeschlechts [Despre diversitatea structurii lingvistice umane şi influenţa acesteia asupra dezvoltării spirituale a speciei umane] (Wilhelm von Humboldt) |
Opere romāneşti |
Din operile lui Alfieri, I Saul, [II], Virginia (tr. de Costache Aristia); Culegere de poezii (Gheorghe Asachi); Fabule alese (Gheorghe Asachi); O mie şi una de nopţi. Istorii arabiceşti sau Halima, I-VIII (Ioan Barac); Culegere din scrierile lui I. Eliade de proze şi de poesie (Ion Heliade Rădulescu); Culegere din scrierile lui Eliade de prose sci poesie (Ion Heliade Rădulescu); Hristianismu la īnceputul sǎu. Estract din cele din urmǎ zile ale lui Pompei. Imitaţie de Heliade (Ion Heliade Rădulescu); Grădinaru orb sau aloiul īnflorit, comedie cu cīntece īn două acte, tradusă de ~ (Iancu Văcărescu) |
Politică europeană |
Urcă pe tronul Angliei regina Victoria; moare la Paris Filippo Buonarroti |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
Chopin compune Preludiile |
Periodice |
la Iaşi, Gheorghe Asachi īntemeiază revista Alăuta romāneasc la Bucureşti, Ion Heliade Rădulescu īntemeiază revista Curier de ambe sexe; la Bucureşti, apare revista Romānia |
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
Giacomo Leopardi; Alexandru Hrisoverghi; Daniil Scavinschi |
Opere străine |
|
Opere romāneşti |
Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques Transdanubiens (Mihail Kogălniceanu); Omer, Iliada, cu o Disertaţie asupra naşterei şi vieţei lui Omer (tr. de Costache Aristia); Cuvīntare scolasticeascǎ la ecsamenul de varǎ īn şcoala romāneascǎ din Braşov īn Cetate (George Bariţ);A. S. Puşkin, Ţiganii (tr. de Alexandru Donici ); Asupra traducţiei lui Omer (Ion Heliade Rădulescu); J.-J. Rousseau, Julia sau Noua Eloļse (tr. de Ion Heliade Rădulescu); Byron, Din operile lui Byron (tr. de Ion Heliade Rădulescu);Cuvīntul ce s-a spus cu prilejul examenului din 4 iulie 1837 (Ioan Maiorescu); Gil Blas de Santilan (tr. de Simeon Marcovici ); Poesii (Barbu Paris Mumuleanu); Maria Tudor, tradusă de C. Negruzzi din Victor Hugo, cu o scrisoare de I. Eliade (Costache Negruzzi); Angelo, tiranul Padovei, tradusă de C. Negruzzi din V. Hugo (Costache Negruzzi); Aprodul Purice, anecdot istoric īn versuri (Costache Negruzzi); Noul Erotocrit (Anton Pann) |
Politică europeană |
|
Politică romānească |
Adunarea Generală din Munteia, sub presiunea Porţii, votează articolul suplimentar |
Societate, cultură |
La Iaşi, īn 20 februarie, este pusă īn scenă pentru prima oară o operă lirică īn romānă, Norma de Bellini |
Periodice |
La Milano se fondează Rivista europea [Revista europeană], născută din fuziunea publicaţiilor Il Ricoglitore italiano e straniero [Culegătorul italian şi străin] şi Lindicatore lombardo [Indicatorul lombard]; la Braşov, se īntemeiază revista Foaie pentru minte, inimă şi literatură; la Braşov, se īntemeiază revista Gazeta de Transilvania |
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
Carlo Da Ponte; Naum Rīmniceanu |
Opere străine |
La chute dun ange [Căderea unui īnger] (A. Lamartine); Ruy Blas (V. Hugo) |
Opere romāneşti |
Poezii (Grigore Alexandrescu); Scrisoare către G. Bariţ (Ioan Maiorescu); Asupra ortografiei romāneşti (Ioan Maiorescu); Ambrosius Marlianus, Theatron politicon, alcătuit mai īntīi īn limba latinească, apoi tălmăcit īn cea grecească vorbitoare de răposatul īntru fericire domnul Nicolae Mavrocordat [...], tălmăcindu-se īn romāneşte de (tr, de Grigore Pleşoianu); Copilul pierdut şi Licuriciul, istorii adevărate, tradusă din franţuzeşte de ~ (tr. de Grigore Pleşoianu); Istoria Genovevei de Brabant, tradusă din franţuzeşte de ~ (tr. de Grigore Pleşoianu); Filosofice şi politice prin Fabule īnvăţături morale (tr. de Dimitrie Ţichindeal) |
Politică europeană |
12-13 mai, izbucnesc mişcări revoluţionare la Paris |
Politică romānească |
Conjuraţai confederativă din Moldova, iniţiată de Leonte Radu, propune un stat condus de un principe ereditar, sub tutela nobilimii, suzeranitatea Porţii şi o confederaţie constituită din Moldova, Muntenia şi Serbia |
Societate, cultură |
|
Periodice |
Carlo Cattaneo īntemeiază revista Il Politecnico [Politehnica] |
Autori, s-au născut |
Luigi Capuana; Teodor T. Burada; Ion Creangă; Theodor Şerbănescu |
Autori, au murit |
Benjamin Costant |
Opere străine |
La Chartreuse de Parme [Mănăstirea din Parma] (Stendhal) |
Opere romāneşti |
Drept slăvitoare īnvăţătură sau Cuprindere a D.zeu cuvīntării hristianeşti a lui Platon, mitropolit Moscovei (tr. de Costache Veniamin); Moldova la anul 1821 (Vasile Fabian-Bob); Moldova la an 1829 (Vasile Fabian-Bob); Suplement la gheografie (Vasile Fabian-Bob); I. Miniat, Cuvinte... (tr. de Ion Heliade Rădulescu); Datoriile omului creştin. Īntemeete pe Īnvăţăturile sfintei Scripturi şi date la lumină pe limba patriii īn zilele prea īnălţatului domn stăpīnitor a toată Ţara Romānească Alex. Dimitrie Ghica V.V. De paharnicu Simeon Marcovici (Simeon Marcovici ); Poveste arabică (Anton Pann); Fabule şi istorioare (Anton Pann); Columbul, tradusă din franţuzeşte de ~ (tr. de Grigore Pleşoianu); Manual de catihis religios şi moral (Eufrosin Poteca) |
Politică europeană |
Iunie, greve muncitoreşti īn īntreaga Franţă; 6 august, la Boulogne, tentativă de lovitură de stat din partea lui Louis Napoleon Bonaparte, care este arestat şi īnchis la Ham |
Politică romānească |
Octombrie, eşuează tentativa de revoltă īmpotriva principelui Alexandru Ghica |
Societate, cultură |
La Iaşi un comitet constituit din C. Negruzzi M. Kogălniceanu şi V. Alecsandri preia direcţiunea Teatrului Naţional |
Periodice |
La Iaşi, este īntemeiată revista Dacia Literară; la Iaşi, se īntemeiază revista Icoana lumii la Bucureşti, se īntemeiază revista Magazin istoric pentru Dacia |
Autori, s-au născut |
Emile Zola; Giovanni Verga; Samson Bodnărescu; Titu Maiorescu |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Quest-ce que la proprieté [Ce e proprietatea] Pierre-Joseph Proudhon; Geroj naego vremeni [Un erou al timpului nostru] (Mihail J. Lermontov) |
Opere romāneşti |
Toatǎ viaţa, isteţiile şi faptele minunatului Tilu Buhoglindă (Ioan Barac);Scrieri (Costache Caragiali); Fabule (Alexandru Donici ); Băgări de seamă asupra canoanelor grămăticeşti (Iordache Golescu); Cǎderea dracilor (Ion Heliade Rădulescu); Mic curs de moralǎ (Ion Heliade Rădulescu); Paralelismu īntre limba romanǎ şi italianǎ (Ion Heliade Rădulescu); M. de Cervantes, Don Chishot de la Mancha (tr. de Ion Heliade Rădulescu); Poezii populare (Anton Pann); la. de Lamartine, Omul (tr. deAlexandru Pelimon); Canarul, istorie morală şi religioasă īn trei icoane, tradusă din franţuzeşte de ~ (tr. de Grigore Pleşoianu ); Democrit, comedie īn cinci acte de Regnard, tradusă de Daniil Scavinschi, tipărită cu cheltuiala d. C. Negruzzi şi M. Kogălniceanu (tr. de Daniil Scavinschi) |
Politică europeană |
|
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
|
Periodice |
La Firenze, Gian Pietro Vieussex īntemeiază revista Archivio storico italiano [Arhiva istorică italiană]; la Iaşi, se īntemeiază revista Spicuitorul Moldo-Romān |
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Das Wesen des Christentums [Esenţa creştinismului] (Ludwig Feuerbach) |
Opere romāneşti |
Farmazonul din Hārlău (Vasile Alecsandri); Modista şi cinovnicul (Vasile Alecsandri); Extract de ortografie cu litere latineşti (Timotei Cipariu); Besericeasca istorie a lui Meletie (tr. de Costache Veniamin); Paralelismu īntre dialectele romānu şi italianu sau Forma ori gramatica aquestoru dialecte (Ion Heliade Rădulescu); Prescurtare de gramatica limbei romano-italiene (Ion Heliade Rădulescu); Iluzii pierdute. Un īntǎi amor (Mihail Kogălniceanu); 200 de reţete cercate pentru bucate şi alte treburi gospodăreşti, de C. N. şi M. K. (Costache Negruzzi); Noul Doxastar (Anton Pann) |
Politică europeană |
|
Politică romānească |
Gheorghe Bibescu devine principe īn Muntenia (1848) |
Societate, cultură |
|
Periodice |
La Torino, L. Valerio īntemeiază săptămīnalul Letture di famiglia [Lecturi de familie] |
Autori, s-au născut |
Arrigo Boito; Iacob Negruzzi |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Mėrtvye dui [Suflete moarte] (Nikolai V. Gogol); La comédie humaine [Comedia umană] (Honoré de Balzac) |
Opere romāneşti |
Poezii (Grigore Alexandrescu); Naşterea şi toatǎ viaţa minunatului Piticot de un cot şi cu barbă cu tot (Ioan Barac); Vocabularu de vorbe curate romāne şi strǎine (Ion Heliade Rădulescu); Despre vechimea romānilor īn Ardeal şi deosebit pe pămīntul ce se zice Fundus Regius, adecă Pămīntul săsesc (Ioan Maiorescu ); Buchetul coprinzător a cinci anecdote istorice traduse din franţozeşte şi o mică dramă originală (Ioan Voinescu I) |
Politică europeană |
Eşuează expediţia fraţilor Bandiera īn Calabria |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
|
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
Friedrich Hölderlin; Franēois-René de Chateaubriand |
Opere străine |
L'education sentimentale [Educaţia sentimentală] (Gustave Flaubert); Les mystčres de Paris [Misterele Parisului] (Eugčne Sue); Il primato morale e civile degli italiani [Primatul moral şi civil al italienilor] (Vincenzo Gioberti); Delle speranze dItalia [Despre speranţele Italiei] (Cesare Balbo); Enten-Eller [Sau-Sau] (Sören Kirkegaard) |
Opere romāneşti |
Prinţul romān (Costache Aristia); Cei trei fraţi gheboşi sau Trei bărbaţi şi o muiere (Ioan Barac); Din poeziile lui Bolliac (Cezar Bolliac); Elemente de istoria universalǎ spre īntrebuinţarea şi ajutorul junimei que urmeada clasele quelle de jos de umaniore, culeasǎ şi trad. īn romāneşte de Eliade Rǎdulescu (Ion Heliade Rădulescu); 20 decembrie 1843 la Estraordinara Generala Adunare de ~ (Ion Heliade Rădulescu); F. Romani, Norma (tr. de Ion Heliade Rădulescu); Poezii (Alexandru Hrisoverghi); lantipapadopul sau Autorii dicţionarului de Buda apăraţi īn contra domnului Gr. Papadopul Ioan Maiorescu ); Marmontel, Velisarie (tr. de Simeon Marcovici ); Ceasurile de mulţumire ale lui ~ (C.(onstantin) A.(lexandru) Rosetti Povestea povestelor (Constantin StamatiStamati); Adevărul (Iancu Văcărescu) |
Politică europeană |
Tentativă eşuată de insurecţie īn Calabria, fraţii Bandiera sunt īmpuşcaţi |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
La Bucureşti, este īntemeiată Societatea literară romānă care īn 1845 se va numi Asociaţia Literară, instituţie paravan a societăţii secrete Frăţia |
Periodice |
La Iaşi se īntemeiază revista Propăşirea |
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Les trois mousquettaires [Cei trei muşchetari] (Alexandre Dumas tatăl); Le comte de Montecristo (1845) [Contele de Montecristo] (Alexandre Dumas tatăl) |
Opere romāneşti |
Iorgu de la Sadagura sau nepotu-i salba dracului (Vasile Alecsandri); Eleonora (George A.(nton) Baronzi); Puterea armată şi arta militară de la īntemeierea Principatului Valahiei pānă acum (Nicolae Bălcescu); Piatra scandelei (tr. de Costache Veniamin); Satire şi alte poetice compuneri de prinţul Antioh Cantemir (tr. de Alexandru Donici , īn colab. cu C. Negruzzi); G. de Mably, Dialogurile lui Focion asupra īnchinării moralului cu politica (tr. de Simeon Marcovici); Ciasurile de mulţălmire a lui ~ (Grigore Sion) |
Politică europeană |
|
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
La Paris, este īntemeiată Societatea Studenţilor Romāni din Paris |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
|
Autori, au murit |
August Wilhelm Schlegel; Constantin Faca |
Opere străine |
The Mysteries of London [Misterele Londrei] (G. W. M. Reynolds); Operette morali [Mici opere morale] (G. Leopardi) |
Opere romāneşti |
Creditorii (Vasile Alecsandri); J. F. Romani, Lucreţia Borgia, muzică de G. Donizetti (tr. de George A.(nton) Baronzi); S. S. Cammarano, Lucia de Lamermoor (tr. de George A.(nton) Baronzi); O bună educaţie. Poezii şi fabule (Costache Bălăcescu); Cuvīnt preliminariu despre izvoarele istoriei romānilor (Nicolae Bălcescu); O repetiţie moldovenească sau Noi şi iar noi (Costache Caragiali); Īndeletnicire despre buna murire (tr. de Costache Veniamin); Pokrestenieto na ednogo cbiascennika isidin, ili Nacealoto na Hristi anstboto cobrano otǎ I. Eliada , trad. īn bulgară de Vasili Sviciovci (Ion Heliade Rădulescu); Balade de Victor Hugo, traduse de C. (Costache Negruzzi); Basul teoretic şi practic al musicii bisericeşti sau gramatica melodică (Anton Pann); Claude Fleury, Obiceiurile israilitenilor şi ale creştinilor (tr. de Eufrosin Poteca) |
Politică europeană |
25 mai, Louis Napoleon evadează din īnchisoarea de la Ham; 16 iunie, Giovanni Maria Mastai Ferretti este ales papă sub numele de Pius al IX-lea |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
|
Periodice |
La Torino, G. Pomba īntemeiază publicaţia lunară Antologia Italiana [Antologia italiană] |
Autori, s-au născut |
|
Autori, au murit |
Opere străine |
Philosophie de la misčre [Filosofia mizeriei] (J.-P. Proudhon); Misčre de la philosophie [Mizeria filosofiei] (Karl Marx) |
Opere romāneşti |
Un rămăşag (Vasile Alecsandri); Cīteva ore de colegiu (Constantin D. Aricescu); Poezii (Ion Catina); Al. Dumas, Din Corricolo (tr. de Ion Heliade Rădulescu); Al. Dumas, Speronare (tr. de Ion Heliade Rădulescu); A. Delavigne, Manual de filosofie (tr. de August Treboniu Laurian); Ulivo Bucchi, Francesca de la Rimini (tr. de Simeon Marcovici ); Poezii fugitive (Alexandru Pelimon); J. B. Massillon, Mic post ori Cuvinte alese (tr. de Eufrosin Poteca); Bertrand şi Raton (Iancu Văcărescu); Dragoste din copilărie (Iancu Văcărescu) |
Politică europeană |
1-2 septembrie, izbucneşte o revoltă la Messina şi Reggio Calabria; īn Germania, Liga drepţilor ia numele de Liga comuniştilor |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
|
Periodice |
La Torino, este īntemeiată Mondo Illustrato [Lumea ilustrată], primul periodic ilustrat italian; la Blaj, se īntemeiază revista Organul Luminării |
Autori, s-au născut |
Anghel Demetriescu ; Simion Florea Marian; Moise Ronetti-Roman; Alexandru Dimitrie Xenopol |
Autori, au murit |
Opere străine |
Wuthering Heights [La răscruce de vīnturi] (Emily Brönte); Jane Eyre (Charlotte Brönte) |
Opere romāneşti |
Piatra din casă (Vasile Alecsandri); Suvenire şi impresii, epistole şi fabule (Grigore Alexandrescu); Florica (Constantin D. Aricescu); Romana (George A.(nton) Baronzi); Cugetǎrile singurǎtǎţii (George A.(nton) Baronzi); Colecţie din poeziile domnului D. Bolintineanul (Dimitrie Bolintineanu); Poesii noue (Cezar Bolliac); O soare la mahala sau Amestec de dorinţe (Costache Caragiali); Zoe (Ion Catina); Vocabularu de vorbe streine īn limba romānǎ, adicǎ Slavone, Ungureşti, Turceşti, Nemţeşti, Greceşti... (Ion Heliade Rădulescu); Byron, Don Juan (tr. de Ion Heliade Rădulescu); W. Traugott Krug, Manual de filosofie (tr. de August Treboniu Laurian); Antischiaul. Adecă o īnfruntătură dată unui romān care voieşte a ne face schiai sau sloveni (Ioan Maiorescu); Refutarea părerei d-lui I.K. Schuller despre germana origine a limbei romāne (Ioan Maiorescu); V. Alfieri, Filip, Orest (tr. de Simeon Marcovici); Culegere de proverburi sau Povestea Vorbii (Anton Pann);Memoria focului mare īn Bucureşti in ziua de Paşti (Anton Pann); Suliotul. Grecia liberă, versuri, (Alexandru Pelimon); Poezii (Alexandru Pelimon); Lamartine, Moartea lui Socrat (tr. de Gheorghe Sion); Napoleon la Şoen-Brun şi Sīnta Elena (Iancu Văcărescu) |