Politică europeană |
9 februarie, prin pacea de la Lunčville Franţa şi Austria īşi definesc graniţele: Rinul marchează graniţa cu Franţa, iar Adige-ul graniţa cu republica Cisaplină; Georgia este anexată Rusiei |
Politică romānească |
Mihai Şuţu urcă pe tronul Munteniei (1802) |
Societate, cultură |
La Bologna, este inaugurată Bilbioteca Comunală a Arhigimnaziului |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Vincenzo Gioberti |
Autori, au murit |
Novalis; Matei Milu |
Opere străine |
Atala ou Les Amours de deux sauvages dans le désert [Atala sau iubirea a doi sălbatici īn pustiu] (A. R. de Chateaubriand); Saggio storico sulla rivoluzione napoletana [Eseu istoric despre revoluţia napoletană] (Vincenzo Cuoco) |
Opere romāneşti |
Acathist sau Carte cu multe rugatsuni pentru evlavia fiestequarui crestin (Samuil Micu-Klein); Istorie despre Arghir cel Frumos şi despre Elena cea Frumoasă şi pustiitǎ crǎiasǎ (tr. de Ioan Barac) |
Politică europeană |
25 ianuarie, Napoleon este proclamat Preşedinte al Republicii Cisalpine, care devine Republica Italiană, cu capitala la Milano; 25 martie, prin pacea de la Amiens ia sfīrşit războiul dintre Franţa şi Anglia (tartatul va fi anulat īn mai 1830, prin refuzul Angliei de a abandona Malta); august-octombrie, Franţa anexează insula Elba, regiunea Piemonte, ducatul Parmei
|
Politică romānească |
Urcă pe tron īn Moldova Alexandru Moruzi (1807); urcă pe tron īn Muntenia Constantin Ipsilanti (1806); nobilimea munteană trimite un memoriu lui Napoleon, prin care cere protecţia sa faţă de Imperiul Otoman; Dimitrie Sturdza elaborează un proiect de guvern republican intitulat Planul sau o formă de oblăduire republicească aristodemocraticească. Sultanul acordă diploma privilegiilor către Moldova şi Muntenia, stabileşte la şapte ani perioada de domnie a unui principe, hotărăşte obligaţiile materiale ale domniei; se deschid consulate engleze la Iaşi şi la Bucureşti |
Societate, cultură |
|
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Victor Hugo; Niccolņ Tommaseo; Damaschin Bojīncă; Ion Heliade Rădulescu; Simeon Marcovici |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Le Génie du Christianisme [Geniul Creştinismului]; René ou les Effets des passions [René sau efectul pasiunilor] (Franēois-René de Chateaubriand); Delphine [Delfina] (Germaine de Staėl) |
Opere romāneşti |
Dositei Obradovici, Sfaturile a īnţelejerii cei sănătoase (tr. de Dimitrie Ţichindeal) |
Politică europeană |
12 aprilie, īn Franţa, este confirmată legea Le Chapellier care interzice asociaţiile muncitoreşti şi patronale; 8 mai, Anglia declară război Franţei |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
Trevithick construieşte trăsura cu aburi; este īntemeiat Seminarul de la Socola |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
|
Autori, au murit |
Vittorio Alfieri |
Opere străine |
Poesie [Poezii] (U. Foscolo) |
Opere romāneşti |
Politică europeană |
21 martie, este promulgat Codul civil napoleonian; 18 mai, senatul francez īl prolamă īmpărat al francezilor pe Napoleon; 2 decembrie, Papa Pius al VII-lea īl īncoronează pe Napoleon Bonaparte ca īmpărat al francezilor |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
G. Şincai tipăreşte, la Buda, Epistola Georgii Sinkai de Eadem ad Spectabilem et Clarissimum Virum Ioannem de Lipsky, operă īn latină īn care, pentru prima oară, se afirmă necesitatea substituirii alfabetului chirilic cu cel latin |
Periodice |
Carolina Lattanzi īntemeiază, la Milano, săptămīnalul Corriere delle dame [Curierul doamnelor] |
Autori, s-au născut |
|
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Armonie universelle [Armonia universală] (Charles Fourier); Wilhelm Tell (F. Schiller) |
Opere romāneşti |
Elegia Nobilis Transilvani, Georgii Sinkai de Eadem (Gheorghe Şincai); Epistola Georgii Sinkai de Eadem ad Spectabilem et Clarissimum Virum Ioannem de Lipsk (Gheorghe Şincai) |
Politică europeană |
7 martie, Napoleon este numit rege al Italiei; 6 iunie, Napoleon anexează Genova la imperiul francez; 9 august, este stipulată a treia coaliţie īmpotriva lui Napoleon, alcătuită din Austria, Anglia, Rusia, Suedia şi Regatul Napoli-ului; 21 octombrie, Napoleon este īnfrīnt de englezi īn bătălia navală de la Trafalgar; 14 noiembrie, Napoleon ocupă Viena; 2 decembrie, francezii īnfrīng la Austerlitz Austria şi Rusia; 26 decembrie, prin tratatul de la Presburg, Austria cedează regatului Italiei Veneţia şi Dalmaţia şi īl recuonoaşte pe Napoleon ca Rege al Italiei; 27 decembrie, Napoleon īi alungă de pe tronul Napoli-ului pe Bourboni |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
|
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Giuseppe Mazzini; Timotei Cipariu; Eftimie Murgu |
Autori, au murit |
Friedrich Schiller |
Opere străine |
Le manuscrit trouvé ą Saragosse [Manuscrisul de la Saragosa] (Jan Potocki) |
Opere romāneşti |
Patimile şi moartea a Domnului şi Mīntuitorului Nostru Isus Hristos (Vasile Aaron) |
Politică europeană |
Izbucneşte războiul ruso-turc; Luigi Bonaparte devine rege al Olandei; 30 martie, Giuseppe Bonaparte este numit rege al Napoli-ului, după ce īnăbuşise revolta izbucnită īmpotriva numirii sale; 1 august, Napoleon declară dizolvat Sfīntul Imperiu Roman; se constituie Federaţia Rinului, alcătuită din 16 principate germane al cărei Preşedinte este Napoleon; 1 octombrie, ultimatum al lui Napoleon către regele Prusiei determină formarea celei de-a patra coaliţii din care fac parte Anglia, Prusia, Rusia, Suedia; 27 octombrie, francezii ocupă Berlinul; 21 noiembrie, este declarat blocul continental, care īmpiedică mărfurile englezeşti să ajungă pe continent; 27 noiembrie, īn timpul campaniei poloneze, Murat ocupă Varşovia |
Politică romānească |
Rusia ocupă Principatele; voluntari romāni se alătură luptei antiotomane |
Societate, cultură |
|
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
Carlo Gozzi; Samuil Micu Klein |
Opere străine |
|
Opere romāneşti |
Verşuri veselitoare la ziua numelui exţelenţiei sale domnului Ioan Bob (Vasile Aaron); Istoria şi lucrurile şi īntīmplările romānilor pe scurt (Samuil Micu Klein); Adplausus quo Illustrissimo Domino Samueli Vulkan (Gheorghe Şincai); Povăţuire cătră economia de cīmp (Gheorghe Şincai ) |
Politică europeană |
3 mai, la Stambul generalul Sebastiani respinge atacul flotei engleze; 25 iunie, prin primul tratat de la Tilsit este formulată alianţa franco-rusă care va avea drept consecinţă dezmembrarea Prusiei; 18 august, Jerōme Bonaparte e numit rege al Westfaliei; noiembrie (martie 1808), francezii ocupă Lisabona; Anglia scoate comerţul cu sclavi īn afara legii |
Politică romānească |
Nobilimea munteană trimite un al doilea memoriu către Napoleon |
Societate, cultură |
|
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
|
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Dei Sepolcri [Despre morminte] (Ugo Foscolo); Histoire des républiques italiennes du Moyen Age [Istoria republicilor italiene din Evul Mediu], traducere īn italiană īn 1817-1818 (Sismonde de Sismondi); Corinne ou lItalie [Corinne sau Italia] (Germaine de Staėl); Phänomenologie des Geistes [Fenomenologia spiritului] (Georg Wilhelm Friedrich Hegel) |
Opere romāneşti |
Perirea a doi iubiţi, adecǎ: jalnica īntīmplare a lui Piram şi Tisbe, cǎrora s-au adǎugat mai pe urmǎ Nepotrivita iubire a lui Echo cu Narţis (Vasile Aaron); Verşuri veselitoare īntru cinstea prealuminatului şi preasfinţitului domn Samuil Vulcan, Episcopului greco-catolicesc al Orǎdiei-Mare (Vasile Aaron); Tālcuirea celor şapte sfinţite taine ale bisericii (tr. di Costache Veniamin) |
Politică europeană |
6 iunie, Giuseppe Bonaparte e numit rege al Spaniei, Gioacchino Murat eset proclamat rege al Napoli-ului ; insurecţie spaniolă īmpotriva francezilor |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
|
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Faust, partea I (J. W. Von Goethe); Théorie des quatre mouvements [Teoria celor patru mişcări] (Charles Fourier) |
Opere romāneşti |
Povăţuire cu praxis cătră sporirea stupilor (Ioan Molnar-Piuariu); Adunare de lucruri moraliceşti, de folos şi spre veselie (tr. de Dimitrie Ţichindeal ); Epitomul sau Scurte arătări pentru sīnta beserică (tr. de Dimitrie Ţichindeal) |
Politică europeană |
12 mai, Napoleon ocupă Viena; 12 iunie, Pius al VII-lea īl excomunică pe Napoleon; 6 iulie, francezii īl răpesc pe Papa Pius al VII-lea (īn iunie 1812 va fi īnchis la Fontainbleau), izbucneşte revolta īn Romagna; iulie, victorie a lui Napoleon īmpotriva austriecilor, la Wagram; 14 octombrie, prin tratatul de la Schönbrun, Austria cedează Franţei teritoriile sud-orientale, care vor alcătui Guvernul Iliriei |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
|
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Pierre-Joseph Proudhon; Edgar Allan Poe; Vasile Cārlova; Andrei Şaguna |
Autori, au murit |
Şaguna |
Opere străine |
Die Wahlverwandtschaften [Afinităţile elective] (J. W. Von Goethe); Les Martyrs ou le Triomphe de la religion chrétienne [Martirii sau Triumful religiei creştine] (F.-R. de Chateaubriand); Über dramatische Kunst und Litteratur [Curs de literatură dramatică] (1811) (A. W. Schlegel) |
Opere romāneşti |
Propovedanii la īngropǎciunea oamenilor morţi (Petru Maior); Didahii adecǎ īnvǎţǎturi pentru creşterea fiilor la īngropǎciunea pruncilor morţi] (Petru Maior) |
Politică europeană |
10 martie, Napoleon divorţează de Giuseppina Beauharnais; 2 aprilie, Napoleon se căsătoreşte cu Maria Luisa, fiica īmpăratului Austriei; revoluţionarii spanioli se reunesc la Cadiz, reīnviind instituţia cortes-urilor; generalul Jean-Baptiste Bernadotte este ales rege al Suediei, cu numele de Carol al XIV-lea |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
|
Periodice |
La Milano, G. Rasori şi M. Leoni īntemeiază Annali di scienze e lettere [Anale de ştiinţe şi litere] |
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Iliade (tr. italiană de Vincenzo Monti); Essay sur les principes des constitutions [Eseu despre principiile constituţiilor] (Joseph de Maistre) |
Opere romāneşti |
Prediche sau īnvǎţǎturi la toate duminecile şi sǎrbǎtorile anului (Petru Maior) |
Politică europeană |
20 martie, se naşte Franēois Charles Joseph Napoleon Bonaparte, numit rege al Romei |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
|
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
|
Opere romāneşti |
Chiriacodromion (tr. di Costache Veniamin) |
Politică europeană |
24 februarie, este stipulată alianţa fracno-prusacă īmpotriva Rusiei; 4 martie, 2 iunie, este stipulată o alianţă secretă austro-rusă); 27 aprilie, utlimatum al ţarului care provoacă ruptura coaliţiei franco-ruseşti; 24-25 iunie, Napoleon trece rīul Niémen īncepīnd campania rusească; 5-7 septembrie, bătălia de la Borodino; 15-18 septembrie, incendierea Moscovei; 19 octombrie, Napoleon īncepe retragerea din Rusia |
Politică romānească |
Se īncheie războiul ruso-otoman; prin tratatul de la Bucureşti, Basarabia este anexată Rusiei; Ioan Caragea urcă (1818) pe tron īn Muntenia; Scarlat Callimachi devine principe īn Moldova (1819) |
Societate, cultură |
La Buda, este publicată cronica lui Petru Maior, Istoria pentru īnceputurile romānilor īn Dachia, unde sunt enunţate principiile care stau la baza ideologiei latiniste: puritatea latină a romānei, prezenţa romānească īn Dacia; analiza numelor cu care au fost istoriceşte identificaţi romānii, cu deosebire numele de vlah; istoria romānilor care trăiesc īn afara graniţelor Daciei istorice; la Sorbona, Guizot ţine primul curs de istorie modernă |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Wissenschaft der Logik (1816) [Logica] (G. W. Hegel); The Pilgrimage of Childe Harold [Pelerinajului tīnărului Harold] (George Gordon Byron) |
Opere romāneşti |
Istoria pentru īnceputul romānilor īn Dachia (Petru Maior); Disertaţie pentru īnceputul limbei romāneşti şi Disertaţie pentru literatura cea vechie a romānilor (Petru Maior); Francisc Heintl, Īnvǎţǎtura pentru prǎsirea pomilor scrisǎ de ~ (tr. de Petru Maior); D. Nep. Neuhold, Īnvǎţǎturǎ de a face sirup şi zahar din mustul tuleilor de cucuruz dupǎ ce s-au cules cucuruzul de pre ei, īntocmitǎ de (tr. de Petru Maior) |
Politică europeană |
17 martie, Prusia declară Franţei; 4 iunie, se deschide congresul de la Praga; 15 august, Austria declară război Franţei; se formează a şasea coaliţie īmpotriva Franţei, din Anglia, Rusia, Prusia, Principii germani, Austria, Suedia; 16-19 octombrie, Napoleon este īnfrīnt la Lepizig; 24 noiembrie, Napoleon se retrage dincoace de Rin; se desface Confederaţia Rinului; 1° decembrie, la Frankfurt, aliaţii declară pace cu Franţa, război cu Napoleon |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
Gheorghe Asachi īncepe să predea, la Iaşi, īn cadrul Academiei Greceşti, un curs īn limba romānă de inginerie şi agronomie |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Luigi Settembrini; Cezar Bolliac; Ioan Voinescu II |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
De lAllemagne [Germania] (M. de Staėl); The Pride and Prejudice [Mīndrie şi prejudecată] (Jane Austen) |
Opere romāneşti |
Istoria besericei romānilor atāt a cestor dincoace, precum a celor dincolo de Dunăre (Petru Maior); Ioann Bürger, Dissertaţie a lui ~ despre zahar carele din must de tulei de cucuruz şi de jugastru se face. Scurtatǎ şi pre limba romǎneascǎ prefǎcutǎ (tr. de Petru Maior); Şaptal, Rosier, Parmentier şi Dussieux, Īnvǎţǎturǎ despre agonisirea viţei de vie şi despre mǎiestria de a face vin, vinars şi oţet, īntocmitǎ de autorii ~ şi īntru acest chip scurtatǎ de abatul Ludovic Mitterpaher, iarǎ acum prefǎcutǎ īn limba romāneascǎ (tr. de Petru Maior); Arătare despre starea acestor noao īntroduse sholasticeşti instituturi ale naţiei romāneşti, sīrbeşti şi greceşti (Dimitrie Ţichindeal) |
Politică europeană |
Ianuarie-februarie, īn Franţa, campanie antinapoleoniană, ca urmare a căreia aliaţii restabilesc graniţele dinainte de 1790; la sfīrşitul lui martie, Parisul e ocupat de aliaţi; 2 aprilie, Senatul francez īl declară pe Napoleon decăzut din drepturi; 4-6 aprilie, Napoleon semnează actul de abdicare; 11 aprilie, prin tratatul de la Fontainebleau Napoleon este numit suveran al insulei Elba; 20 aprilie, Napoleon īşi ia adio de la Vechea Gardă; 23 aprilie, este semnat armistiţiul dintre Franţa şi aliaţi; 24 aprilie, Ludovic al XVIII-lea debarcă la Calais, chemat de Senatul francez; 3 mai, intrarea lui Ludovic al XVIII-lea īn Paris şi revenirea Bourbonilor pe tronul Franţei; īncepe epoca Restauraţiei; 4 mai, Napoleon ajunge pe insula Elba; 23 septembrie, īncepe congresul de la Viena, care defineşte noua geopolitică europeană. Deşi participau reprezentanţi ai tuturor naţiunilor europene, lucrările congresului au fost conduse de delegaţi ai celor patru puteri īnvingătoare: ţarul Rusiei Alexandru I, cancelarul Imperiului Austriac, Klemens Wenzel Lothar principe de Metternich, ministrul de externe englez Robert Stewart Castelreagh şi ministrul de externe al Prusiei, Karl Ausgust principe de Handenberg; un rol important a avut reprezenantul regilor Bourboni ai Franţei, Charles Maurice de Talleyrand; este īntemeiată la Odessa societatea secretă pentru eliberarea Greciei, Philike Hetairia; intenţia fondatorilor era de a-i elibera pe greci din asuprirea otomană, prin organizarea unei ridicări la luptă generale, a creştinilor din sud-estul Europei. |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
La Iaşi este īntemeiată Şcoala Normală Vasiliană de la Trei Ierarhi |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
The Corsair [Corsarul] (George Gordon Byron); Peter Schlemihls wundersame Geschichte [Minunata Poveste a lui Peter Schlemihl] (Adalbert von Chamisso); West-östlicher Divan [Divanul occidental-oriental] (J. W. Goethe) |
Opere romāneşti |
Rǎspunsul la Cārtirea carea s-au dat asupra persoanei lui Petru Maior, autorul Istoriei ceii pentru īnceputul romānilor īn Dachia (Petru Maior); Animadversiones in recensionem Historiae de origine Valachorum in Dacia (Petru Maior); Dositei Obradovici, Filosoficeşti şi politiceşti prin Fabule moralnice īnvăţături (tr. de Dimitrie Ţichindeal) |
Politică europeană |
1 martie, Napoleon părăseşte insula Elba pentru a se īntoarce la Paris; 20 martie-22 iunie, guvernarea celor 110 zile ale lui Napoleon; 9 iunie se īncheie congresul de la Viena; geografia politică europeană este modificată: Republica Genoveză şi Nisa sunt anexate Regatului Sardiniei; Prusia obţine Renania, parte din Saxonia şi din Pomerania, şi Westfalia; din unirea dintre Olanda şi Ţările de Jos, foste posesiuni austriece, se naşte Regatul Ţărilor de Jos, acordat lui Wilhelm de Orania; Basarabia, Finlanda şi cea mai mare parte din Polonia sunt anexate Imperiului Ţarist; Marea Britanie īşi consolidează prezenţa īn Mediterana prin controlul Maltei şi al insulelor Ionice; 18 iunie-20 iunie, englezii īl īnfrīng pe Napoleon la Waterloo; 22 iunie, abdicarea lui Napoleon; 26 septembrie, lAustria, Rusia şi Prusia stipulează pactul Sfintei Alianţe, la care aderă şi Franţa, Suedia, Regatul Sardiniei, Ţările de Jos; 20 noiembrie, la iniţiativa lui Castlereagh este stipulată Cvadrupla Alianţă īntre Anglia, Austria, Prusia şi Rusia; tinerii intelectuali germani se reunesc īn Societatea tinerilor (Burschenschaften); īn Serbia izbucneşte o revoltă antiotomană, drept care sultanul concede o mai mare autonomie administrativă provinciei, ceea ce anticipă naşterea Principatului Serbiei |
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
|
Periodice |
La Milano, este fondată revista lunară Biblioteca italiana (sau Giornale di Letteratura Scienza ed Arti compilato da una societą di letterati [Jurnal de Literatură, Ştiinţă şi Arte compilat de o societate de literaţi) |
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
Opere străine |
Inni sacri [Imnuri sacre] (Alessandro Manzoni) |
Opere romāneşti |
Vorbire īn verşuri de glume īntrǎ Leonat beţivul, om din Longobarda, şi īntrǎ Dorofata, muierea sa (Vasile Aaron); Adoleshia Filoteos, adecă Indeletnicire iubitoare de Dumnezeu (tr. de Costache Veniamin); Reflexiones in Responsum Domini Recensentis Viennensis ad Animadversiones in recensionem Historiae de origine Valachorum in Dacia (Petru Maior) |
Politică europeană |
|
Politică romānească |
|
Societate, cultură |
La 27 decembrie, la Iaşi, din iniţiativa lui Gheorghe Asachi, e organizată prima reprezentaţie teatrală īn limba romānă, Mirtil şi Hloe |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
Alessandro Verri; Gheorghe Şincai |
Opere străine |
De la maničre et lutilité des traductions [Despre maniera şi utilitatea traducerilor] (tr. it.) (M de Staėl); Lettera semiseria di Grisostomo al suo figliuolo [Scrisoare semiserioasă a lui Grisostomo către fiul său] (G. Berchet); Adolphe (Benjamin Constant); Rimembranze [Amintiri] (G. Leopardi); Intorno alla ingiustizia di alcuni giudizi letterari italiani [Despre nedreptatea unor judecăţi literare italiene] (Ludovico di Breme) |
Opere romāneşti |
Tipicon (tr. de Costache Veniamin); Apologia (tr. de Costache Veniamin); Contemplatio recensionis in valachicam Anticriticam litterariis Ephemeridibus Viennensibus, 1816 divulgatae (Petru Maior); Īnvǎţǎturǎ pentru ferirea şi doftoriia boalelor celor ce se īncing prin ţarǎ şi a celor ce se leagǎ şi a unor boale sporadice, adecǎ pe ici pe colo īmblǎtoare ale vitelor celor cu coarne, precum şi a cailor şi a porcilor (tr. de Petru Maior) |
Politică europeană |
īn Anglia, sunt suspendate garanţiile constituţionale de libertate personală (habeas corpus) |
Politică romānească |
La Iaşi e tipărit, din dorinţa principelui Scarlat Callimachi, Codul Callimachi, o culegere de legi care se inspiră din codul civil austriac |
Societate, cultură |
la Bucureşti, la Şcoala de la Sf. Sava se deschide o şcoală romānească, al cărei director este Gheorghe Lazăr; la Bucureşti, este īntemeiat Teatrul de la Cişmeaua Roşie |
Periodice |
La Milano, este īntemeiată revista Il Conciliatore [Conciliatorul] |
Autori, s-au născut |
Francesco De Sanctis; Mihail Kogălniceanu; Dimitrie Ralet |
Autori, au murit |
Madame de Staėl; Alessandro Verri |
Opere străine |
Poesie (Carlo Porta; Essay sur lindifference en matičre de religion [Eseu despre indiferenţă īn ce priveşte religia] (La Mennais); Manfred (George Gordon Byron); Rob Roy (Walter Scott) |
Opere romāneşti |
Ceaslov mare (Costache Veniamin) |
Politică europeană |
|
Politică romānească |
Principele Munteniei Ioan Gheorghe Caragea promulgă Legiuirea Caragea; Alecu Şuţu devine principe īn Muntenia (1821) |
Societate, cultură |
La Bucureşti, este redeschis Colegiul Sf. Sava |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Karl Marx; Carlo Pisacane; Vasile Alecsandri; Ion Codru-Drăguşanu; Aron Pumnul |
Autori, au murit |
Opere străine |
Discorso di un italiano intorno alla poesia romantica; AllItalia; Sopra il monumento di Dante [Discursul unui italian despre poezia romantică, La monumentul lui Dante] (Giacomo Leopardi); Ode on a Greek Urn [Odă la o urnă grecească] (John Keats); Frankenstein, or The Modern Prometheus [Frankenstein, sau Prometeul modern] (Mary Shelley); Die Welt als Wille und Vorstellung [Lumea ca voinţă şi reprezentare] (Arthur Schopenhauer) |
Opere romāneşti |
Chr. A. Rückert, Īnvăţătură sau povăţuire pentru facerea pīnii cei de obşte (tr. de Alexandru Beldiman); Liturghiile a sfinţilor ierarhi Ioan Hrisostomul, Vasilie cel mare şi Grigore Dialog (tr. de Costache Veniamin); Fénelon, Īntǎmplǎrile lui Telemah fiiului lui Ulise (Odisseus), īntocmite de Fénelon, arhiepiscopul Cambriei, acum īntāi de pre limba italieneascǎ pre limba romāneascǎ prefǎcutǎ de ~ (tr. de Petru Maior) |
Politică europeană |
16 august, la Manchester este reprimată o importantă manifestaţie muncitorească (bătălia de la Peterloo) |
Politică romānească |
Urcă pe tron īn Moldova ultimul principe fanariot, Mihai Şutu (1821) |
Societate, cultură |
Théodor Géricault pictează Le radeau de la Meduse [Pluta Meduzei] |
Periodice |
Gian Pietro Vieusseux fondează Cabinetul Ştiinţific Literar |
Autori, s-au născut |
Nicolae Bălcescu; Nicolae Filimon; Russo Alexandru (Alecu) |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Alla luna [Către lună] (Giacomo Leopardi); La Belle Dame sans merci [Frumoasa doamnă fărde milă] (John Keats); Ode to the Western Wind [Odă la vīntul de apus] (Percy Bische Shelley); The bride of Lammermoor [Mireasa din Lammermoor] (Walter Scott) |
Opere romāneşti |
Cuvintele şi īnvăţăturile prea cuviosului părintelui nostru Isac Sirul (tr. de Costache Veniamin); Istoria Noului Testament spre īntrebuinţarea romāneştii tinerimi (tr. de Costache Veniamin); Orthographia romana sive latino-valachica, una cum clavi qua penetralia originationis vocum reserantur (Petru Maior); Dialog pentru īnceputul limbei romānǎ īntrǎ nepot şi unchi (Petru Maior) |
Politică europeană |
1° ianuarie izbucneşte insurecţai spaniolă: la Cadiz trupele care plecau spre colonii se răscoală sub conducerea colonelului Rafael Riego, cerīnd revizuirea Constituţiei din 1812; regele Ferdinando al VII-lea este constrīns să revizuiască Constituţia din 1812 şi să permită noi alegeri, care vor fi cīştigate de liberali; īn Portugalia, la Oporto, izbucneşte revolta militară care īl va aduce pe tron pe regele Juan al VI-lea; īn 2 iulie, la Nola, doi ofiţeri carbonari, Michele Morelli e Giuseppe Silvati, organizează răscoala unui regiment de cavalerie. La revolta lor aderă generalul Guglielmo Pepe, fost participant la Republica Napolitană din 1799; regele Ferdinando I e constrīns să promulge Constituţia īn formă similară celei spaniole din 1812; īn 15 şi 16 iulie, la Palermo, izbucneşte revolta pentru secesiunea Regatului celor două Sicilii; īn Franţa, este asasinat ducele Carlo di Berry; George al IV-lea devine rege al Angliei |
Politică romānească |
Noiembrie (ianuarie 1821), Tudor Vladimirescu susţine revolta romānilor organizată de Eterie, recunoscīnd că obiectivele revoluţionarilor romāni nu coincid cu ale celor greci |
Societate, cultură |
|
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
|
Autori, au murit |
Ludovico di Breme; Ion Budai-Deleanu |
Opere străine |
Il Conte di Carmagnola [Contele de Carmagnola] (Alessandro Manzoni); Ivanhoe (Walter Scott); Méditations poétiques [Meditaţii poetice] (Lamartine); Prometheus unbound [Prometeu eliberat] (P. B. Shelley) |
Opere romāneşti |
Anul cel mǎnos. Bucuruia lumei (Vasile Aaron); Florian, Istoria lui Numa Pompilie, al doilea craiu al Romii (tr. de Alexandru Beldiman); Voltaire, Tragodia lui Orest (tr.de Alexandru Beldiman); Rost de poezii adecă stihuri (Barbu Paris Mumuleanu); Urmări pe morminturi. Giamnīi limbi (Ioan Prale) |