Politică europeană |
Iosif al II-lea de Habsburg devine împărat al Austriei (1790) |
Politică românească |
în Muntenia, principele Alexandru Ipsilanti promulgă codul de legi Pravilniceasca condică |
Societate, cultură |
Periodice |
Autori, s-au născut |
Ludovic di Brema |
Autori, au murit |
Opere străine |
Opere (Metastasio, Paris) |
Opere româneşti |
Elementa linguae daco-romanae sive valachicae (Samuil Micu Klein-Gheorghe Şincai) |
Politică europeană |
Ecaterina a II-a a Rusiei şi Iosif al II-lea, împăratul Austro-Ungariei, se întîlnesc la Moghileff (mai) pentru a stipula tratatul care garantează ajutorul reciproc între cele două puteri împotriva Imperiului Otoman; Iosif al II-lea promulgă edictul prin care se admite toleranţa religioasă şi se aboleşte iobăgia |
Politică românească |
|
Societate, cultură |
la Blaj, este întemeiată Şcoala imperială naţională, născută din contopirea a două şcoli româneşti ale oraşului (Seminarul de la Blaj, 1754) |
Periodice |
La Bologna, este întemeiat periodicul “Memorie enciclopediche” [Memorii enciclopedice] |
Autori, s-au născut |
|
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Kritik der reinen Vernunft [Critica raţiunii pure] (Immanuel Kant);Les confessions [Confesiunile] (Jean Jacques Rousseau) |
Opere româneşti |
Dissertatio canonica de Matrimonio juxta disciplinam Graecae Orientalis Ecclesiae (Samuil Micu-Klein); Ode Entru pomenirea Muterei tsei dja pururja a Augusztei Marjej Theresjej (Ioan Molnar-Piuariu) |
Politică europeană |
|
Politică românească |
îşi încheie prima domnie munteană Alexandru Ipsilanti (1774); în Moldova, Alexandru Mavrocordat (1785) îi urmează lui Constantin Moruzi; se deschid primele consulate ruseşti la Iaşi şi la Bucureşti |
Societate, cultură |
la Torino, este întemeiată Accademia Filopatria |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
|
Autori, au murit |
Metastasio |
Opere străine |
La Scienza della legislazione [Ştiinţa legilor] (Gaetano Filangeri); Die Räuber [Hoţii] (Friedrich Schiller); Les liaisons dangereuses [Legăturile periculoase] (Pierre-Ambroise-François Choderlos de Laclos); Merope (Vittorio Alfieri); Saul (Vittorio Alfieri) |
Opere româneşti |
|
Politică europeană |
3 septembrie, prin tratatul de la Versailles, Franţa şi Anglia recunosc Statele Unite ale Americii; Crimeea este anexată Rusiei |
Politică românească |
se deschid primele consulate austriece la Iaşi şi la Bucureşti |
Societate, cultură |
|
Periodice |
la Vicenza, este întemeiat de Elisabetta Caminer Turra şi de Alberto Fortis ziarul “Nuovo giornale enciclopedico” [Noul ziar enciclopedic] |
Autori, s-au născut |
Henri Beyle (în 1817 îşi va lua pseudonimul Stendhal); Giovanni Berchet |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Versi [Versuri](Vincenzo Monti) |
Opere româneşti |
Prima principia latinae grammatices (Gheorghe Şincai); A.B.C. sau Alphavit pentru folosul şi procopseala şcoalelor celor normalesci a neamului românesc, A.B.C. sau Bucoavna spre folosul şcoalelor niamului românesc (Gheorghe Şincai); Catehismul cel Mare cu întrebări şi răspunsuri (Gheorghe Şincai) |
Politică europeană |
|
Politică românească |
31 ianuarie, în Transilvania, ca urmare a ordinului de încorporare obligatorie emis de Iosif al II-lea pentru a întări sistemul de apărare local, izbucneşte răscoala ţărănească condusă de Horea, Cloşca şi Crişan; aprilie, Horea, şeful delegaţiei ţărăneşti, este primit de împărat; 28 octombrie, în districtul Bradului, Crişan, un fost soldat al armatei imperiale, cheamă la adunare ţăranii pentru a-i informa despre „ordinul” împărătesc de a primi arme şi de a nu presta slujbele; 31 decembrie, la Mesteacăn, se adună ţăranii din districtele limitrofe, fiind îndrumaţi către Alba-Iulia pentru a li se da arme. În timpul adunării, Crişan cere abrogarea iobăgiei şi reducerea dărilor feudale; 11 noiembrie, ţăranii adresează un ultimatum cu revendicările lor nobilimii refugiate la Deva; ei cer ca nobilimea „să jure pe cruce; nobilimea să nu mai fie, nobilimea să trăiască din munca sa, să îşi lase averile, să plătească dări ca tot poporul, iar pămînturile să fie împărţite între ţărani”;7 decembrie, colonelul Kray, în fruntea armatei imperiale, înfrînge armata ţărănească; 14 decembrie, capii răscoalei se refugiază în munţi; 26 decembrie, capii răscoalei sunt arestaţi şi duşi la Alba-Iulia |
Societate, cultură |
Cort inventează tehnica de pudlare; este montată piesa Le marriage de Figaro [Nunta lui Figaro] de Beaumarchais |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
Denis Diderot |
Opere străine |
Traité de l’administration des finances [Tratat despre administrarea finanţelor] (Jacques Necker); Ideen zur Philosophie der Geschichte der Menschheit [Idee despre filosofia istoriei umanităţii] de Johann Gottfried Herder; Agide, Mirra; Sofonisba (Vittorio Alfieri) |
Opere româneşti |
Propovedanie sau Învăţături la îngropăciunea oamenilor morţi (Samuil Micu-Klein) |
Politică europeană |
|
Politică românească |
25 februarie, capii răscoalei ţărăneşti sunt condamnaţi la moarte; 28 februarie, este executată sentinţa de condamnare la moarte a conducătorilor răscoalei, dinaintea unei mulţimi de ţărani obligaţi să asiste; ca urmare a răscoalei ţărăneşti, este dat edictul imperial prin care în Transilvania se desfiinţează iobăgia, Patenta de desfiinţare a iobăgie; se deschid primele consulate prusace la Iaşi şi la Bucureşti; Alexandru Mavrocordat-Firaris îi urmează vărului Alexandru Mavrocordat pe tronul Moldovei; în vremea domniei sale este promulgat Sobornicescul hrisov prin care se intervenea împotriva expansiunii marilor latifundii |
Societate, cultură |
Blanchard traversează canalul Mînecii în balon |
Periodice |
la Roma, este fondat periodicul “Memorie delle Belle Arti” [Memorii ale Artelor frumoase] |
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Saggio sulla filosofia delle lingue [Eseu despre filosofia limbilor] (Melchiorre Cesarotti) |
Opere româneşti |
Economia stupilor acum întîi izvodită şi dată de Ioan Molnar doftorul de ochi în marele Principat al Ardealului (Ioan Molnar-Piuariu); Îndreptare cătră Aritmetică (Gheorghe Şincai) |
Politică europeană |
în Toscana este promulgat codul penal leopoldin |
Politică românească |
Nicolae Mavrogheni îi urmează lui Mihai Şuţu, pe tronul Munteniei; Alexandru Ipsilanti îi urmează lui Alexandru Mavrocordat, pe tronul Moldovei (1788) |
Societate, cultură |
Wolfgang Amadeus Mozart compune Nunta lui Figaro |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Aristodemo (Vincenzo Monti); Bruto primo, Bruto secondo [Brutus întîiul, Brutus al doilea] (Vittorio Alfieri) |
Opere româneşti |
|
Politică europeană |
în Franţa se constituie Partidul Naţional care reuneşte reformatorii Stărilor Generale; Iosif al II-lea instituie egalitatea juridică a tuturor supuşilor |
Politică românească |
izbucneşte războiul ruso-austro-turc, care se va încheia în 1791; războiul are drept consecinţă ocuparea austriacă a Munteniei şi a unei părţi a Moldovei |
Societate, cultură |
la Orléans, într-o ţesătorie de bumbac, este utilizat războiul de ţesut cu aburi; Wolfgang Amadeus Mozart compune Don Giovanni |
Periodice |
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
Opere străine |
Iphigenie auf Tauris [Ifigenia în Taurida] (Johann Wolfang von Goethe); Don Carlos (F. Schiller); Paul et Virginie [Paul şi Virginie] (Jacques-Henri Bernardin de Saint-Pierre) |
Opere româneşti |
Observaţii sau băgări de seamă asupra regulelor şi orînduelelor gramaticii rumîneşti... (Ienache Văcărescu) |
Politică europeană |
mai-iulie, în Franţa izbucneşte revolta Parlamentelor regionale. Revolte orăşeneşti la Rennes, Dijon, Pau; revolta Ţărilor de jos austriece |
Politică românească |
se încheie domnia moldoveană a lui Alexandru Ipsilanti |
Societate, cultură |
|
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
George Gordon Byron; Gheorghe Asachi |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Kritik der praktischen Vernunft [Critica raţiunii practice] (Immanuel Kant) |
Opere româneşti |
Deutsch-Wallachische Sprachlehre (Ioan Molnar-Piuariu) |
Politică europeană |
la Paris, pe 27 aprilie, muncitorii incendiază fabrica de tapet de hîrtie “Paris”; 5 mai, convocare la Versailles a Stărilor generale; 17 iunie, Starea a Treia se proclamă Adunare naţională; la 9 iulie se reuneşte Adunarea naţională constituantă; la 13 iulie, se constituie o municipalitate şi o gardă burgheză comandată de Lafayette; iulie, începe revolta ţăranilor; 14 iulie, căderea Bastiliei; 4 august, abolirea drepturilor feudale; 26 august, este promulgată Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului; 6 octombrie, se mută la Paris Ludovic al XVI-lea şi adunarea naţională; 19 octombrie, instaurarea Adunării naţionale franceze |
Politică românească |
ca urmare a victoriilor ruseşti şi austriece din războiul ruso-austriaco-turc, principatele Moldovei şi Munteniei trec sub protectoratul aliaţilor |
Societate, cultură |
este fondată Societatea Filosofică a Marelui Principat al Transilvaniei |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Silvio Pellico |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
|
Opere româneşti |
|
Politică europeană |
în Franţa, se acordă drepturi politice şi acces la slujbe publice evreilor şi protestanţilor; 19-23 iunie, sunt abolite titlurile nobiliare şi nobilimea ereditară; iulie, este aprobată constituţia civilă a clerului; la Viena, este încoronat Leopold al II-lea de Habsburg-Lorena (1792) |
Politică românească |
sunt convocate Dietele Ungariei şi Transilvaniei; în aceasta din urmă românii sunt reprezentaţi de episcopul greco-catolic Ioan Bob |
Societate, cultură |
Wolfgang Amadeus Mozart compune Cosě fan tutte |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
|
Autori, au murit |
Adam Smith |
Opere străine |
Kritik der Urteilskraft [Critica facultăţii de judecare] (Immanuel Kant); Vita [Viaţa] (1803) (Vittorio Alfieri) |
Opere româneşti |
|
Politică europeană |
în Franţa, 21 iunie încercare de fugă a lui Ludovic al XVI-lea, oprită la Varennes; 13-14 septembrie, este promulgată Constituţia liberală; 10 octombrie, prima şedinţă a adunării legislative; Ludovic al XVI-lea jură credinţă naţiunii; august, turcii semnează pacea de la Şiştov, cu care se încheie războiul cu Austria |
Politică românească |
1 martie, un grup de intelectuali români (Samuil Micu Klein, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Piuiaru Molnar, Iosif Meheţi, Budai Deleanu, Ioan Para), elaborează Supplex libellus Valachorum, memoriu trimis Dietei ardelene prin care se cere recunoaşterea drepturilor naţiunii româneşti; memoriul este respins de Dietă; Mihai Şuţu devine voievod al Munteniei (1793) |
Societate, cultură |
în Franţa, palatele de la Luvru şi Tuileries sunt declarare, monumente ale ştiinţelor şi ale artelor”; la Viena, prima reprezentaţie cu Flautul fermecat de Mozart |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Giuseppe Gioacchino Belli |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Odi [Ode](Giuseppe Parini) |
Opere româneşti |
Supplex libellus Valachorum Transilvaniae |
Politică europeană |
9 ianuarie, turcii semnează pacea de la Iaşi, cu care se încheie războiul cu Rusia; la 20 aprilie, guvernul girondin declară război Austriei, căreia i se alătură Prusia; 2-3 iunie, masacre în închisorile din Paris; 10 august, este detronat Ludovic al XVI-lea; regele este înlocuit de un Consiliu executiv provizoriu; 19 august, Lafayette demisionează din toate funcţiile deţinute; 20-21 septembrie, înscăunarea noii adunări, Convenţie şi proclamare a republicii; Francisc I devine împărat al Austriei (1835) |
Politică românească |
Pacea de la Iaşi obligă Poarta să respecte privilegiile Moldovei şi ale Munteniei; episcopul greco-catolic Ioan Bob şi episcopul ortodox Gherasim Adamovici prezintă Dietei Transilvaniei al doilea Supplex |
Societate, cultură |
|
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Percy Bisshe Shelley; Vasile Pogor; Iancu Văcărescu |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
|
Opere româneşti |
|
Politică europeană |
17 ianuarie, Ludovic al XVI-lea este condamnat la moarte; 21 ianuarie, regele este executat; 1 februarie, se declară război Marii Britanii; la 7 februarie, este declarat război Spaniei; 10 martie, la Paris, izbucneşte „insurecţia mizeriei şi a foametei”; se constituie Tribunalul criminal extraordinar, care va deveni Tribunalul revoluţionar; în Vendeea, din cauza unei încorporării forţate, izbucneşte o revoltă la care participă ţăranii cei mai săraci, cărora li alătură aristocraţi şi cler (revolta este înăbuşită între octombrie şi decembrie); 17 martie, Renania este anexată Franţei; martie-septembrie, se formează prima coaliţie europeană împotriva Franţei revoluţionare, constituită de Anglia, Olanda, Austria, Rusia, Regatul Sardiniei, Spania, Regatul Neapoleului, Prusia, Portugalia, principatul de Baden, Marele Ducat al Toscanei, principatul de Hanovra; 24 iunie, este promulgată Constituţia democrată; 11 septembrie, este întemeiată armata revoluţionară, ca instrument al Terorii; 29 septembrie, este promulgată legea preţurilor controlate şi a salariilor; octombrie, sunt puse în act procesul şi execuţia reginei Maria Antoaneta şi a girondinilor; 25 octombrie, este promulgat calendarul republican; 24 noiembrie, sunt închise toate bisericile; 27 noiembrie, este anexată Savoia |
Politică românească |
Alexandru Moruzi îi urmează lui Mihai Şuţu pe tronul Munteniei; Mihai Şuţu îi urmează (1795) lui Alexandru Moruzi pe tronul Moldovei |
Societate, cultură |
Whithney inventează maşina care separă puful de bumbac de seminţele plantei |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
|
Autori, au murit |
Carlo Goldoni |
Opere străine |
Hyperion oder der Eremit in Griechenland [Hyperion sau eremitul în Grecia] (Friedrich Hölderlin) |
Opere româneşti |
Paraenesis ad auditores chyrurgiae in Lyceo Regio Academico Claudiopolitano... (Ioan Molnar-Piuariu) |
Politică europeană |
în Franţa, la 4 februarie, este abolită sclavia din colonii; 7 mai, este promulgat decretul despre cultul revoluţionar al „Fiinţei supreme”; în mai, armata franceză intră în Catalonia; 27 iulie, lovitura de stat din Termidor; 28 iulie, e ghilotinat Robespierre |
Politică românească |
|
Societate, cultură |
|
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
Cesare Beccaria |
Opere străine |
The Mysteries of Udolpho [Misterele castelului Udolfo] (Ann Radcliffe); Grundlage der gesammten Wissenschaftslehre [Doctrina ştiinţei] (Johann Gottlieb Fichte) |
Opere româneşti |
|
Politică europeană |
în Franţa, 21 februarie, e promugat decretul despre separarea Statului şi Bisericii, care dă libertate tuturor cultelor; 20 mai, insurecţie populară reprimată de armată; 31 mai, este suprimat tribunalul revoluţionar; 5 octombrie, revoltă monarhică reprimată de Napoleon; 26 octombrie, dizolvarea Convenţiei |
Politică românească |
Alexandru Callimachi îi succede (1799) lui Mihai Suţu pe tronul Moldovei |
Societate, cultură |
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
John Keats; Vasile Fabian-Bob; Daniil Scavinschi; Ionică Tăutul |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Über die naive und sentimentalische Dichtung [Despre poezia naivă şi sentimentală]; Wissenschaftslehre [Doctrina ştiinţei] (Johann Gottlieb Fichte); Esquisse d’une histoire des progrčs de l’esprit humain [Schiţă pentru o istorie a progresului spiritului uman] (Condorcet) |
Opere româneşti |
Înştiinţarea Societăţii Filosofeşti din Ardeal (Ioan Molnar-Piuariu) |
Politică europeană |
începe campania lui Napoleon în Italia; se constituie republica Cispadană formată din oraşele Ferrara, Modena, Bologna şi Reggio Emilia; mai, represiune a „conjuraţiei egalilor”, este arestat François Babeuf; 15 mai, prin tratatul de la Paris, regele Sardiniei cedează Franţei Nisa şi Savoia; moare Caterina a II-a a Rusiei |
Politică românească |
Alexandru Ipsilanti revine pe tronul Munteniei(1797) |
Societate, cultură |
La Iena, fraţii August Wilhelm şi Friedrich Schlegel întemeiază cercul de la Iena |
Periodice |
la Venezia, Giuseppe Compagnoni întemeiază periodicul “Mercurio d’Italia storico, politico e letterario” [Mercurul Italiei, istoric, politic şi literar] |
Autori, s-au născut |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
Jacques le fataliste et son maître [Jacques fatalistul şi stăpînul său] (Denis Diderot); La religeuse [Călugăriţa] (Denis Diderot); Wilhelm Meister Lehrjahre [Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister] (Johann Wolfagang von Goethe); De l’influence de passions [Despre influenţa pasiunilor] (M.me de Staël) |
Opere româneşti |
Poezii noă (Ioan Cantacuzino); Theologhia moralicească sau Bogoslovia care cuprinde învăţătura năravurilor celor bune şi a vieţii creştineşti (Samuil Micu-Klein); Cartea a doao a Theologhiei moraliceşti carea cuprinde învăţătura despre contracturi şi osibite detorii a fieştecărui stat şi despre darul lui Dumnezeu şi Tainele sfintei beserici şi celelalte (Samuil Micu-Klein); Biblia adecă Dumnezeiasca scriptură a legii vechi şi a ceii noao (tr. de Samuil Micu-Klein) |
Politică europeană |
Aprilie, Austria recunoaşte, prin tratatul de la Leoben, cuceririle franceze din Italia şi cedează Belgia Franţei; 6 iunie, se constituie Republica Ligură; 9 iulie, se constituie Republica Cisalpină prin anexarea Lombardiei la Republica Cispadană; 4 septembrie, în Franţa, lovitură de stat împotriva regaliştilor; 17 octombrie, în Italia, este semnat Tratatul de la Campofornio, prin care Napoleon cedează Austriei Veneto-ul, Istria şi Dalmaţia; Lombardia şi Emilia sunt cedate Franţei, în vreme ce teritorii aparţinînd Serenissimei, inclusiv Veneţia, trec sub dominaţie austriacă; acest act marchează sfîrşitul Republicii Veneţiei; 10 decembrie, în Franţa, Napoleon intră ca membru în Directorat; Wilhelm al III-lea devine rege al Prusiei |
Politică românească |
|
Societate, cultură |
|
Periodice |
G. Verani întemeiază “Il Monitore Veneto” [Monitorul veneţian] |
Autori, s-au născut |
Alfred de Vigny; Heinrich Heine |
Autori, au murit |
Pietro Verri; Ienache Văcărescu |
Opere străine |
Erster Entwurf eines Systems der Naturphilosophie [Prima schiţă a unui sistem al filosofiei naturii] (Friedrich Wilhelm Joseph Schelling);Essay sur les révolutions [Eseu despre revoluţii] (Alphonse René de Chauteaubriand); La Musogonia [Musogonia] (Vincenzo Monti) |
Opere româneşti |
|
Politică europeană |
5 februarie, trupele franceze cuceresc Statul Papal; aprilie, este proclamată Republica Romană; 19 mai, începe expediţia lui Napoleon în Egipt; 1° august, flota franceză este distrusă de amiralul Nelson; parlamentul englez aprobă „legea uniunii” care consfinţeşte naşterea Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei |
Politică românească |
La Iaşi şi la Bucureşti se deschid primele consulate franceze |
Societate, cultură |
|
Periodice |
U. Lampredi întemeiază bisăptămînalul “Monitore di Roma” [Monitorul Romei]; A. Mainardi întemeiază ziarul “Monitore Italiano” [Monitorul italian] |
Autori, s-au născut |
Giacomo Leopardi |
Autori, au murit |
Giacomo Casanova |
Opere străine |
Lyrical Ballads [Balade lirice] (William Wordsworth); Le ultime lettere di Jacopo Ortis [Ultimele scrisori ale lui Iacopo Ortis ](Ugo Foscolo) |
Opere româneşti |
Începuturi temeinice ale istorii de obşte. Istorii vechi (Ioan Molnar-Piuariu); Retorică adecă învăţătura şi întocmirea frumoasei cuvîntări (Ioan Molnar-Piuariu) |
Politică europeană |
23 ianuarie, trupele franceze intră în Napoli, este proclamată Republica Partenopee; martie, coaliţie antifranceză, constituită din Anglia, Rusia şi Austria; aprilie-mai, armata rusă intră în Lombardia şi în Piemont; iunie, cade Republica Partenopee; 9-10 noiembrie (18 Brumar), Napoleon asumă funcţia de prim Consul pe care o va menţine pentru patru ani; în perioada consulatului, pe plan intern, Napoleon va consolida cuceririle Revoluţiei, satisfăcînd cererile burgheziei: rezolvarea conflictelor religioase, reorganizarea economiei, ameliorarea administraţiei, respectul proprietăţii private; în ceea ce priveşte raporturile cu alte ţări europene, va continua o politică de cuceriri, în încercarea de a-şi consolida puterea personală |
Politică românească |
Constantin Ipsilanti devine principe al Munteniei (1801); Alexandru Moruzi se întoarce pe tronul Munteniei (1801) |
Societate, cultură |
|
Periodice |
Eleonora Fonseca Pimentel întemiază bisăptămînalul “Il Monitore Napoletano” [Monitorul napoletan] |
Autori, s-au născut |
Honoré de Balzac |
Autori, au murit |
Giuseppe Parini; Alecu Văcărescu |
Opere străine |
A Luigia Pallavicini caduta da cavallo [Luigiei Pallavicini, căzută de pe cal] (Ugo Foscolo); Claire d’Albe (Sophie Cottin); trilogia Wallenstein (F. Schiller); Maria Stuart (F. Schiller); Saggio storico sula rivoluzione napoletana del 1799 [Eseu istoric asupra revoluţiei napoletane din 1799] (Vincenzo Cuoco) |
Opere româneşti |
Loghica, adecă partea cea cuvîntătoare a filosofiei (Samuil Micu-Klein) |
Politică europeană |
28 aprilie, trupele lui Napoleon intră în Bavaria; 2 iunie, Napoleon cucereşte Milano; 14 iunie, victoria lui Napoleon la Marengo |
Politică românească |
|
Societate, cultură |
|
Periodice |
|
Autori, s-au născut |
Costache Aristia; Costache Bălăcescu; Constantin Faca; Ioan Voinescu I |
Autori, au murit |
|
Opere străine |
System des transzendentalen Idealismus [Sistemul idealismului transcendental] (F. W. Schelling); De la littérature [Despre literatură] (M.de de Staël); Gespräch über die Poesie [Despre poezie] (Friedrich Schlegel); Hymnen an die Nacht [Imnuri către noapte] (Novalis); Castle Rackrent [Castelul Rackrent] (Mary Edgeworth) |
Opere româneşti |
Legile firei, ithica şi politica sau filosofia cea lucrătoare (Samuil Micu-Klein); Istorie universală adecă de obşte, care cuprinde în sine întîmplările veacurilor vechi, întocmite prin signor Millot commembrul Academiei frînceşti din Lyon. Iară acuma întîia dată tălmăcită în limba românească (Ioan Molnar-Piuariu) |